acociàda , nf Synonyms e antonyms
firmada,
istentu
Etymon
srd.
Translations
French
atermoiement
English
delay
Spanish
demora
Italian
indúgio
German
Zögern.
acolconàre , vrb: acorconare,
acosconare Definition
tirare acoa, fàere is cosas abbellu coment'e po no dhas bòllere fàere
Synonyms e antonyms
acorochinare,
atostonare
Etymon
srd.
Translations
French
hésiter
English
to delay
Spanish
tardar,
demorar
Italian
indugiare
German
zögern.
acolcónu , nm: acosconu Synonyms e antonyms
atostonu,
stentu,
tasinzu
Etymon
srd.
Translations
French
atermoiement
English
delay
Spanish
demora
Italian
indùgio
German
Zögern.
adasiài , vrb: addajare,
addasiai,
addasiare Definition
fàere is cosas abbellu, pigaresidha chentza presse, fàere prus abbellu, cun prus pagu lestresa, abbrandhare unu fàere
Synonyms e antonyms
biltentare,
illesinare,
istentae,
tricare
| ctr.
acoidai
Sentences
tónchinos de betzesa addajant s'andhera
2.
erribbau a padente iat addasiau su passu poite is matas furint intipias
Etymon
itl.
adagiare
Translations
French
tarder
English
to delay
Spanish
tardar
Italian
indugiare
German
langsam machen.
atostónu , nm Definition
su tirare agoa, su abbarrare ibertandho o istentandho a fàere su dovere
Synonyms e antonyms
acolconu,
imbaru,
tasinzu
Etymon
srd.
Translations
French
atermoiement
English
delay
Spanish
demora
Italian
indùgio
German
Zögern.
bilténtu , nm: abbistentu,
bistentu Definition
su istentare, su si tratènnere faendho calecuna cosa e mescamente passandho ora po gustu, divertindho
Synonyms e antonyms
iltentu
/
divertimentu,
spàssiu
Sentences
tribàgliu e biltentu apo példidu ◊ pensamentosu pro su bistentu, fit isetendhe in perra de gianna
2.
arghentu no b'at o prata chi pagat cussu bistentu ◊ ma già bi arrivis, mancari a bistentu! ◊ tenzo de andhare a su cuile de sos pastores pro bídere si andhant bene o a bistentu sos tribàglios
3.
giugher bos depo, si sezis cuntentu, peri su mundhu nostru calchi chida: creo bos det servire de bistentu (P.Casu)
Etymon
itl.
bistento
Translations
French
retard,
délai
English
delay
Spanish
retraso,
demora
Italian
tratteniménto,
ritardo,
indùgio
German
Fackeln,
Zögern.
dilàta , nf Definition
tempus in prus chi si giaet po cumprire un’óbbrigu
Synonyms e antonyms
pellongu,
porra
Sentences
pro cussas pagamentas, abbàida si podimus fàghere una dilata!
Etymon
itl.
dilata
Translations
French
délai
English
delay
Spanish
prórroga,
dilación
Italian
pròroga,
dilazióne
German
Aufschub,
Verlängerung.
ilténtu , nm: istentu,
stentu Definition
su istentare, su istare o arreare unu tanti de ora o de tempus (meda), su istare a irmasionu, abbellu abbellu faendho sa cosa, tempus chi s’istat ibertandho; su si tratènnere a divertire, a passare ora, leandho calecunu gustu; nau in coglionu a is piciochedhos, genia de cosa chi… si podet solu istentare ibertandho
Synonyms e antonyms
biltentu,
tasinzu
Sentences
so in pensamentu prite piús notíscias no mi as dadu: ma, nàrami, proite tantu istentu?
2.
no fit sentza motivu, no debbadas s'istentu de si tínghere in rosa s'aurora
3.
- Tia Maria, at nadu mamma a mi dare s'istentu! - Ahn! coro ’e mamma, beni, setzi inoghe za ti lu damus!…
Surnames and Proverbs
prb:
chie sàmunat sa conca a s'àinu perdet sa líscia e s'istentu
Etymon
srd.
Translations
French
retard,
délai
English
delay,
entertainment
Spanish
demora,
entretenimiento
Italian
indùgio,
intratteniménto
German
Zögern,
Unterhaltung.
istentàe, istentài , vrb: istentare,
stentai Definition
tratènnere, istare unu tanti de tempus (chi podet èssere fintzes pagu), istare tropu tempus, prus ora de canta ndhe serbit; fàere divertire
Synonyms e antonyms
stenterai,
tratèniri
/
adasiai,
afilusigare,
biltentare,
illesinare,
tricare
| ctr.
andai
/
coitare
Sentences
istentada est sa zente a tribagliare in sas òperas mannas de sa vida ◊ pro m'istentare issas mi daiant de cudha fruta bella ◊ - E meda ti che istentas in bidha? ◊ caliguna bia s'istentiaus a circae nios de curculleos, marapigas, candho non furint agilestros o tzatzallucas
2.
proite as istentadu sendhe acurtzu su cumandhu? ◊ faghindhe custu istentamus ca est cosa inzotosa ◊ si t'istentas meda no bi ndhe agatas, de pane, in butega!
3.
s'annu iat fatu bènnere cantadores a frores po istentare is borrochianos
Etymon
itl.
stentare
Translations
French
s'attarder
English
to detain,
to delay
Spanish
demorarse
Italian
trattenére,
indugiare,
tardare,
ritardare
German
aufhalten,
säumen,
sich verspäten.
istentónzu , nm Definition
su istentare, su fàere o torrare o bènnere prus a trigadiu
Synonyms e antonyms
retaldu,
tardamentu
Sentences
ses semper ghirandhe tardu: aite custu istentonzu, cada sero?
Etymon
srd.
Translations
French
retard
English
delay
Spanish
retraso,
atraso
Italian
ritardo
German
Verspätung.
pellongàre , vrb: perlongai,
perlongare,
prelongai Definition
tirare a longas, tirare agoa, lassare istare su de fàere a un'àteru tempus; allonghiare calecuna cosa
Synonyms e antonyms
allonghiai,
atrassai,
crastinare,
illonghiare
| ctr.
allestire,
impressire
/
incruciai
Etymon
itl.
perlongare
Translations
French
prolonger,
renvoyer
English
to prolong,
to delay
Spanish
aplazar,
prolongar
Italian
prolungare,
differire,
procrastinare
German
verlängern,
aufschieben.
pellóngu , nm, avb: perlongu Definition
tempus in prus chi si giaet po fàere un'óbbrigu / pònnere una cosa p. = de longu; tirare p., pellongos = tirare a longas, su si pigai tempus meda
Synonyms e antonyms
atrassadura,
dilata,
porra
Etymon
srd.
Translations
French
renvoi,
délai
English
delay
Spanish
aplazamiento
Italian
differiménto,
dilazióne
German
Aufschub,
Verzögerung.
stentài , vrb: istentai* Definition
tratènnere, abbarrare, istare in d-unu logu o faendho calecuna cosa unu tanti de tempus (chi prus che àteru est meda o tropu cunforma a su bisóngiu, ma podet èssere fintzes pagu nau in su sensu de istare)
Synonyms e antonyms
adasiai,
afilusigare,
biltentare,
tricare
/
tratèniri
| ctr.
coitare
Sentences
bai, cica is pegus e no ti stentis furriotendi! ◊ seus torraus puru: no fut cosa de si stentai!
2.
mi seu stentau una mes'oredha ca tenemu pressi ◊ stentadí, abarra cun mei! ◊ stentissidha ancora, gopai! ◊ su mundu istat narendi chi mi stentas debbadas ◊ no est lómpiu ancora: si depit èssiri stentau in su trabballu
Translations
French
hésiter,
s'attarder
English
to delay
Spanish
tardar detenerse
Italian
indugiare,
trattenére,
trattenersi
German
aufhalten,
sich aufhalten.
sténtu , nm: iltentu* Definition
su istentare, su istare a tropu in d-unu logu o faendho sa cosa, tempus chi si abbarrat ibertandho; su si tratènnere in divertimentu, a passare ora, pigandhosi calecunu gustu / pigaisí su s. de… = leàresi s'intertenimentu, abbarrare a fàghere carchi cosa
Synonyms e antonyms
acolconu,
biltentu,
imbaru,
intertenimentu,
tasinzu,
tratesa
Sentences
Erode ndi est abarrau cuntentu de si biri ananti a Cristu, ca ndi boliat isciri po anca ndi tenni stentu ◊ mi seu agatau unu bellu stentu a spisai meloni!
2.
mi pigu su stentu de ti dhu ispiegai
Translations
French
atermoiement,
retard
English
delay
Spanish
tardanza,
demora
Italian
tratteniménto,
indúgio
German
Verweilen,
Zögern.