acambitài , vrb Definition
andhare a passu istirau, lestru, camminare impresse
Synonyms e antonyms
iscambaritare,
iscoscitare,
scambitai
Sentences
acambita ca ti acambitu fiat arribbau a Gonnoscodina ◊ setzint a gropas e acambitant, allirgus che pasca ◊ si poniant a lestu un'isciallu acapiau in conca e fuiant acambitendi conca a sa crésia ◊ tui ti nci essis e acambitas: si no, ti tocu de puntada de pei!
Etymon
srd.
Translations
French
gigoter
English
to kick about
Spanish
zanquear,
andar deprisa
Italian
sgambettare
German
ausschreiten,
trippeln.
acumbuài , vrb: acumburai,
acumerare,
cumerare* Definition
si narat de is animales candho cràchidant artzandho ambos cúmburos impare, giare cumeradas, mescamente candho s'animale no bolet andhare (in cobertantza, si narat fintzes de gente chi cadredhat); pònnere is cúmburos in terra a cicire
Synonyms e antonyms
acromai,
arrebedhai,
calchedhare,
carcinai,
screnciai
/
arrampedhai,
arrebbellai
/
sècere
Sentences
su burricu est acumbuendi ca non boit a dhu tocai
2.
ita ses fadendi, ti ponis a acumburai?! (D.Maccioni)◊ si ndi est andara acumbuendi parèt un’ègua in domas, ma ge dha passat!
3.
las aiat atzapatas una ritza e s'àtera acumerata in terra ◊ a su fitzu l'aiat bistu, a s'ingrenucata comente fit, acumerànnesi supra sos carcantzos
Translations
French
regimber,
ruer
English
to kick (out)
Spanish
cocear
Italian
ricalcitrare
German
ausschlagen.
cadagulàre , vrb Definition
giare craches
Synonyms e antonyms
calchidare,
carcinai
Translations
French
ruer
English
to kick (out)
Spanish
patalear (persona),
patear,
cocear (animale)
Italian
scalciare
German
ausschlagen.
càlche , nf, nm: carce,
carche,
carci,
cartze,
crache Definition
cracada o calada de pei, cropu giau cun su pei, mescamente nau de animales chi iscudent cun is peis de asegus
Synonyms e antonyms
càlchida,
càrcini
Idioms
csn:
sas calches de sas laras = is corrus de sa buca; dàresi carches a culu (cosa chi no faghet!)= no ndh'àere perunu dispiaghere; sos úrtimos craches = corpos chi s'animale daet innantis de istirare sas ancas, morindhe; torrare su crache a ccn. = pagaresindhe, de un'ofesa; dare su calche de s'àinu a ccn.= torràreli male pro bene
Sentences
a torrare su calche a su molente si restat de siéntzia chepare ◊ irighedha sas carches chi mi at dadu, cussu poledhu, comente li so acurtziadu!…◊ azummai mi aiat mortu cun cussu carche chi mi at dadu, s'ebba!
2.
a mi ndhe dao de carches a culu si ti che andhas!…◊ de cantu istao bene mi tiraio calches a sa coa… (P.Pisurzi)
Etymon
ltn.
calce(m)
Translations
French
ruade
English
kick
Spanish
patada,
coz
Italian
càlcio
German
Fußtritt.
calchedhàre , vrb: carchedhare,
crachedhare Definition
tirare craches, mòvere a cropu is cambas, pistare is peis a terra coment'e protesta
Synonyms e antonyms
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
arrebedhai,
calchidare,
callidare,
carcinai,
iscumbarare,
screnciai
Sentences
est carchedhendhe che un'ambidha ◊ como chi ti apo in manu so cuntentu, o ti altzes o ti fales o carchedhes!
Etymon
srd.
Translations
French
regimber
English
to kick (out)
Spanish
recalcitrar,
cocear
Italian
ricalcitrare
German
ausschlagen.
càlchida , nf, nm: càlchidu,
càlchiu,
càrchida,
càrchide,
càrchidu,
càrciga,
cràchida,
cràchidu Definition
cropu chi is animales giaent cun is peis de asegus
Synonyms e antonyms
calche,
càrcini
Sentences
una corríncia, sendhe in pitzinnia, càrchidos si betaiat in sa coa ◊ cussu poledhu candho si sapit zente acurtzu si bortat a càrchides ◊ ti acurtzas a su molente e dhi pones sa fune, però chistionadhu, sinono ti che aporrit crachi cràchida. (M.Deiana)◊ su pastore est curtu a ischirriare su bitelledhu dae sos cràchidos de sa mama, chi no ndhe agguantat s’aggheju
Surnames and Proverbs
prb:
a torrare su càrchidu a s'àinu dolet piús a tie
Etymon
srd.
Translations
French
ruade
English
kick
Spanish
coz,
patada
Italian
càlcio
German
Huftritt.
calchidàre , vrb: carchidare,
carchitare,
caschidare 1,
crachidare Definition
giare craches, pigare a craches
Synonyms e antonyms
acalciare,
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
calchedhare,
calchizare,
callidare,
carcinai,
iscumbarare,
screnciai
Sentences
s'àinu a bortas càrchidat puru ◊ peri su poledhu càrchidat e órriat ◊ podera bene su pè de s'àinu po lu ferrare: mih chi cràchidat!
2.
che cadhos si fuint repellados, alburados e postos a crachidare
Etymon
ltn.
calcitrare
Translations
French
ruer
English
to kick
Spanish
cocear,
recalcitrar
Italian
scalciare,
ricalcitrare
German
ausschlagen.
calchizàre , vrb Definition
giare craches, pigare a craches
Synonyms e antonyms
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
calchedhare,
calchidare,
carcinai,
screnciai
Etymon
srd.
Translations
French
donner des coups de pied,
ruer
English
to kick
Spanish
cocear
Italian
scalciare
German
ausschlagen.
carcinài , vrb: acarcinai,
carcinari,
cracinai,
cranciai,
crancinai Definition
giare craches, pigare a craches; fàere cun tzacu, a dispetu, sa cosa chi unu no bolet
Synonyms e antonyms
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
calchedhare,
calchidare,
incumerare,
screnciai
/
cadredhai
Sentences
su molenti at apuntau is peis e at carcinau ◊ bandant a sartai e a cranciai, ca funt cumenti a mobentis in s'arxoba! ◊ ti arregordas candu dh'iat cranciau su cuadhu? ◊ su muenti cràcinat a peis paris
2.
a mamma dha fatzu carcinai ma no mi coju cun d-unu béciu!
Etymon
srd.
Translations
French
donner des coups de pied
English
to kick (out)
Spanish
cocear
Italian
scalciare
German
ausschlagen.
càrcini , nm: càrcinu,
cràcinu,
crànciu (cràn-ci-u)
Definition
cropu chi is animales giaent cun is peis de asegus
Synonyms e antonyms
calche,
càlchida,
cumerada
Sentences
unu crànciu de ègua a barras!…◊ su muenti tirat càrcinus ◊ dhu portant una poriga de tzius: est a cràncius che unu mobenti!
Etymon
srd.
Translations
French
ruade
English
kick
Spanish
patada
Italian
càlcio
German
Huftritt.
scambitài , vrb Definition
nau mescamente de pipios, mòvere is cambas, istare a su move move cun is cambas
Synonyms e antonyms
acambitai,
iscambaritare,
sciampitai
Etymon
srd.
Translations
French
gigoter
English
to kick about
Spanish
patalear
Italian
sgambettare
German
strampeln.