grisài , vrb: aggrisare,
crisare,
grisare 1 Definition
nau mescamente de su Sole e de sa Luna, cambiare colore, fàere iscuru, giare prus paga lughe candho Terra e Luna che arresurtant unu ananti de s’àteru e si faent umbra; iscumpàrrere, coment'e cuandhosi, essire de sa vista, fintzes serrare is ogos; assicare, aumbràresi, salargiare; nau de animale fémina, sentire de angiare
Synonyms e antonyms
incrisare,
irgrisire
/
aclisare
Sentences
candho l'ant a cantare "A porta ínferu" paris si ant a grisare sole e luna prontu abberindhe sa porta Lucíferu! ◊ si est grisada sa luna e no apu pótziu isparai a sirboni, a s'orbetu
2.
oh tempus, fis tandho e ses como chena acamu, debbadas ti apo pessighidu, ma tue, lascinosu che colora, ti ses grisadu! (F.Murtinu)◊ su fumu grisat su colore asulu de s'aera ◊ sos ojos as grisadu e as lassadu trummentos in sos coros ◊ grisau ti fiast, chi no ti apu biu prus?
3.
is brebeis si funt grisadas comenti ant biu a margiani ◊ una note sos anzones in s'annile si sunt grisaos e su pastore at pessau chi fit mariane
Surnames and Proverbs
prb:
onzi cadhu lantadu a sa sedha si grisat
Etymon
itl.
eclissare
Translations
French
assombrir,
éclipser
English
moon darkening
Spanish
obscurecerse el sol o la luna,
obscurecer
Italian
mutare,
oscurarsi
German
sich verfinstern.
lúna , nf Definition
corpus mortu de su sistema solare chi girat a inghíriu de sa Terra (cursu de Luna) in tempus de 27d, 7h, 43m e 11,5s faendho in su matessi tempus unu giru intreu in issa etotu: sa massa sua est 81 borta prus pitica de sa Terra e si paret candho est in su sole, fora de s'umbra chi dhi faet sa Terra, cumparendho a manu a manu diferente segundhu su tanti chi si podet bíere illuminau (deosi teneus is puntos o mutas de l.: l. noa, primu cuartu, mesa l., l. prena, úrtimu cuartu o musciura, o fintzes l. modhi); si narat fintzes de fémina istimada, bella (cara de l.); est unu cambu de pramma trebballau chi si portat a crésia sa domíniga de pramma / pisci l. = pisci mola, mannu meda (mola mola)
Idioms
csn:
a smenguamentu de l. = a luna finindhe, candho sa luna essit semper prus minore (l. betza); ispedrimentu de l. = candho sa luna, tra betza e noa, no si bidet prus; burridura de l. = càmbiu de Luna, is notes tra Luna bècia e Luna noa, a fúrriu de l.; note de l. = note crara, candho sa luna est prena e daet lughe meda; l. imbachilada, impascialada, coronada = cun sa corte o orroda, cun d-unu bàlliu tundhu prus craru totu a inghíriu; su poderi de sa l. = zenia de efetu chi sa luna tiat fàghere a sa zente; mudàresi chei sa l. = istare sèmpere a su càmbia càmbia, èssere chentza frimmesa; portai su fogu de noi lunas = maladia chi faghet a pistidhore in sa pedhe e, in suspu, arrennegu mannu, pidinu, dispiaghere; segai sa linna in l. bella = in sa muta zusta, in tempus chi no est creschindhe; nàschere in bona l. = èssiri afortunaus; èssere a lunas, de bona l., de mala l. = a bortas de una muta, a bortas de un'àtera, chena frimmesa, lunàdigu; fàghere sa l. cun s'isprighitu = fai su lampaluxi cun su sprigu; l. de sabone = zenia de bobbollonca chi si faghet sulendhe in mesu de abba cun sabone; l. de ozu = istídhiu de ollu in su brodu
Sentences
est una not'e luna, de cudhas lunas de atonzu giaras (A.Casula)◊ unu pódhighe inditat sa luna: su ballalloi mirat su pódhighe ◊ sos bentos ti che tiant trasinare in sos mares desertos de sa Luna! ◊ bidei una giòvana bella chi pariat sa Luna ◊ sa Luna sighit sas mutas suas ◊ nois semus a Luna miminendhe, invece tue a Luna creschindhe!
Surnames and Proverbs
smb:
(De)luna, (De)lunas, Luna
Scientific Terminology
astr
Etymon
ltn.
luna
Translations
French
lune
English
moon
Spanish
luna
Italian
luna
German
Mond.