cícadi , nm Definition
genia de pramma
Scientific Terminology
Cycas revoluta
Translations
French
sagoutier
English
kind of palm
Spanish
palma del sagú
Italian
palma del Sago
German
Sagopalme.
còcu , nm Definition
sa mata de su caciumbu
Scientific Terminology
frt
Translations
French
cocotier
English
coconut palm
Spanish
cocotero
Italian
palma di còcco
German
Kokospalme.
pàlma , nf: parma,
prama 1,
pramma Definition
genia de linna (una calidade est fémina, una mascu) chi faet a sola in Sardigna, mescamente in logos acanta a mare: creschet a tupighedha bàscia e bogat una fògia a cambu grussu unu tretu e poi totinduna si ispartzit a tiras chi s'ispraghent a fentàgliu (dh’imperànt po fàere iscovas, crinu), su frutu chi faet (indàtili) assimbígiat a un'olia (e si faet in colore de castàngia candho est lómpiu)
Synonyms e antonyms
buata 1,
palmitu,
pràmmina
Idioms
csn:
su muedhu de sa p. = cefaglioni; iscóbulu de pramma = fatu cun foza de pramma bogada a tizas fines; pintai sa p. = intèssere sa foza (o tizighedhas) comente si ndhe faghet pro sa domíniga de pramma
Sentences
funes de pramma filadas a dópia manu ◊ cantu follas portat una prama tantu bènis at fatu in custu mundu
Surnames and Proverbs
smb:
(De)palmas, Palma, Palmas, Parma
Scientific Terminology
mt, Chamaerops humilis
Etymon
ltn.
palma
Translations
French
palmier
English
palm (tree)
Spanish
palmito
Italian
palma
German
Zwergpalme.
piànta , nf: pranta Definition
s'ala de sa manu ue si pigat sa cosa, sa parte pruposa chi tocat e serrat, fintzes sa parte de fundhu de su pei; nau de fràigos o logos abbitaos, su disegnu chi dhos arrapresentat de istérria in iscala / pranta de cane = àpiu burdu o erba de arranas (Ranunculus bulbosus, R. sardous); pranta de seda = erba de seda, de cotoni (Asclepias fruticosa, A. syriaca)
Idioms
csn:
leare sa pianta de una domo = disegnare coment'est fata de istérrida; bídere che in pranta de manu = bene meda, craru coment'e chi sa cosa si zutat in dainanti; pranta de domo = logu, arrogu de terra in bidha aundi fai sa domu; pigare, portai a unu in pranta de manus = cun rispetu e istima meda; andhare a pranta lada = iscurtzu; fai o pònniri planta (nadu de caminos o àteru logu a colare ludosu, modhe) = assutare, intostare sa terra de si pòdere colare chentza afungare
Sentences
si est presentadu cun sa conca de su mortu in pianta de manos ◊ candho est dormida fàgheli su corigori in prantas de pes! ◊ cussu est sempri andendu coment'e chi portit fogu in prantas de peis! ◊ est ghiratu chin sas prantas de sos pedes chi pariant pratu de petza mólita ◊ li est costadu s'andhonzu…ndh'est torradu pianti finidu!
2.
dae cue si podet bídere su logu che in pranta de manu ◊ s'intendint su fogu in pranta de peis ◊ cussos terrinos parent postos a istérrita che in sa pranta de sa manu ◊ sos chi como sunt mannitos curriant a pranta lada ◊ cussu terrinu l'at béndhidu a prantas de domo
Surnames and Proverbs
smb:
Pianta, Pranta
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
planta
Translations
French
paume,
plante
English
palm
Spanish
palma (mano),
planta (pie),
plano
Italian
palma,
pianta
German
Handfläche,
Plan,
Grundriß.