crimallèra , nf Translations French crémaillère English rack Spanish cremallera Italian cremaglièra German Zahnstange.

isbatizài, isbatizàre , vrb: sbatillai, sbatizai Definition àere segamentos de conca cun ccn. cosa o chistione, iscúdere o atumbare a ccn. logu, pigare múngia, carda Synonyms e antonyms aciapuai, atapai 1 / atormentai, imbatijare Etymon srd. Translations French se creuser la cervelle English to bang, to rack one's brain Spanish devanarse los sesos Italian sbatacchiare, lambiccarsi il cervèllo German sich den Kopf zerbrechen.

istelevràre , vrb Definition istare pentzandho e torrandho a pentzare a sa cosa chentza arrennèscere a cumprèndhere o lòmpere a un'arresurtau Synonyms e antonyms immaginai, immelmedhare, istorronare, penciai, scimingiai Sentences no t'istelevres, tantu dai su meu no mi bogas! ◊ comintzeit a istelevrare cun atentzione subra de sa natura de cussu cristianu (M.Bua)◊ candho est ammurrionadu m'istelevro deo pro cuntentare a isse! Etymon spn. descerebrar Translations French se creuser la cervelle English to rack one's brain Spanish comerse el coco Italian lambiccarsi il cervèllo German sich den Kopf zerbrechen.

piatèra , nf: pratera Definition genia de parastàgiu po chistire is pratos límpios e àteru istrégiu de coghina Synonyms e antonyms apicastérgiu, fascellau, palastràgiu Sentences in coghina bi est su foghile, sa tziminea, su brajeri intro de sa gofe, sos furredhos a carvone e sa piatera ◊ seo ponenno is pratos praneris in sa pratera Scientific Terminology mbl Etymon srd. Translations French étagère à vaisselle English plate rack Spanish platero Italian piattàia German Abtropfbrett.

sfrisciurài , vrb: irfrissurare* Definition bogare sa frisciura; su si fàere in bàtoro, fàere dónnia isfortzu po ccn., fàere de totu pommore de unu, trummentare o fintzes su si arrennegare po unu, po ccn. cosa Synonyms e antonyms smerai 2. si est sfrisciurau po nudha! Translations French s'évertuer English to get angry, to rack one's brain Spanish afanarse Italian arrovellarsi German sich anstrengen.

spraxidróxu , nm Definition logu inue s'isterret s'orrobba samunada po asciutare Synonyms e antonyms isparghidorju, istendhidorzu, isterridolzu, tesolzu Etymon srd. Translations French étendoir English drying rack Spanish tendedero Italian stenditóio German Trockenboden.

tesólzu , nm: tesorju, tesorzu Definition logu inue s'isterrent is trastos samunaos, s'orrobba, po asciutare Synonyms e antonyms istendhidorzu, spraxidroxu Sentences est andhendhe a tèndhere sa robba in su tesorzu ◊ ndh'at regortu sos pannos dae su tesolzu Etymon ltn. tensoriu(m) Translations French étendoir English drying rack Spanish tendedero, tendalero Italian stenditóio German Trockengestell.

«« Search again