Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

cuformàre , vrb Definition fàere una cosa a cunforma a un'àtera Synonyms e antonyms addatare Translations French conformer English to shape Spanish conformar Italian conformare German gestalten.

forgiài , vrb Definition trebballare calecuna cosa (mescamente de ferru) giaendhodhi una forma / f. mincídius = contare o nàrrere fàulas Synonyms e antonyms folmare, imbentai Etymon ctl., spn. Translations French former, forger English to shape, to forge Spanish forjar Italian foggiare, forgiare German schmieden, formen.

fraganàu , pps, agt Definition de fraganare; chi istat male meda, chi est a malu puntu Synonyms e antonyms afradhocu, malacónciu, traganau 2. in unu tempus male fraganau, pupughinau de runza, ite amus a messare?! ◊ fit iscurtu e totu male fraganau ◊ sunt ghiraos dae sa gherra totu male fraganaos, imbetzaos, nechidaos in totu Translations French en mauvais état English in bad shape Spanish malparado, maltrecho Italian malcóncio German zugerichtet.

irbrofodhàre , vrb Definition fàere o essire a fodhe, illargare, pigare un'àtera forma prus larga Synonyms e antonyms ilfodhonare, infodhonare, istiriolare, sciabudhai, sciadhonai, sciodhai Etymon srd. Translations French déformer English to put out of shape Spanish deformar Italian sformare German aus der Form bringen.

ischeàre , vrb: ischejare, ischiare 1 Definition pigare e bogare de sa chea, o fintzes fàere su fossu coment'e a iscartadura po ndhe bogare una mata de fundhu; fàere coment'e unu fossu segandho a tundhu (de s'orrobba, de sa pasta téndhia o àteru) coment'e intrandhoche a mesu e torrandho a s'oru po dhi giare una forma, coment'e a cuidu, a curva (es. po fàere s'inghíriu de su tzugu, de su codhu, in bestimentu: is malloredhos – macarrones tundhos – s'ischeant a istrecadura cun su pódhighe mannu)/ i. un'imbreaghera = scexiai Synonyms e antonyms incheare, ischifire, scotai Sentences s'ischeat su carbone ◊ si li est alluta sa piatza belle e pronta a ischejare ◊ est andhau a ischejare sa chisina, in sa piatza brusiada 2. su tretu de su suircu e de su trugu s'ischeat, in sa robba, pro chi su traste potat rúere menzus ◊ su piu cheret ischeadu a rodilla pro lu fàghere a bicos ◊ amus fatu macarrones tundhos ischeados a manu ◊ pisedhos, deo los ischio, sos macarrones, e bois los abberides e los cumponides chi no essat s'unu dae s'àteru! ◊ sos macarrones tundhos s'ischeant cun sa mata de su pódhighe mannu Etymon srd. Translations French creuser, donner une forme English to hollow out, to shape Spanish ahuecar, cortar dando una forma Italian incavare, sagomare German aushöhlen, modellieren.

malecumbinàu , agt Synonyms e antonyms afrodhocu, malacónciu, malafrigongiau, malecuncordu, malefraganau Translations French mal assorti English in bad shape Spanish harapiento Italian malcombinato German zerlumpt, schlampig, schlecht gekleidet.

púba , nf: pupa 2, pupia 2 Definition figura, comente si podet bíere cun paga lughe o de logu atesu, chi no si cumprendhet bene ite est, prus un'umbra chi no una cosa distinta; fintzes coment'e un'umbra po pecu a is ogos Synonyms e antonyms aupa, fantàsima, impupa, mummutzoni, pabusina, pantama Idioms csn: esserebbei pro sa pupa = in debbadas, po nudha; pònnere a ccn. a puba = a càstiu, pro dare tocamentu si bidet cosa; a pupa de iscuru = a iscuriu, po comenti si podit biri a s'iscuriu; èssere a pup'a pupa = acanta e fàcia apari; ghetare pupa = portai carena, petza, corpus bistu po sa mannària Sentences iat bistu in s'iscuriu duas pubas niedhas trogadas in dus sacus ◊ andhaiat che pupa in notes malas a compudare sa pastura ◊ a s'iscuru at bidu duas pupas ifatu de sos bitellos ◊ soe una pupa de umbras ◊ so biendhe una pupa in daesecus de su muru ◊ morzat chin totu sas pupias malas de sa cunsorza! 2. prima de iscanzare die si est ischituladu e, a pupa de iscuru, est isérghidu a sa festa ◊ coment'e ómine ghetabat pacu pupa, ma cantu fit minore de carena fit mannu de coro Etymon srd. Translations French silhouette English shape Spanish silueta, perfil Italian sàgoma German Profil.

sàgama , nf Definition genia de forma po fàere a betu giustu calecuna cosa (de linna sa chi is muradores ponent po fàere guarnissas in is muros) Etymon itl. Translations French modèle English shape Spanish escantillón Italian sàgoma German Form.