Abbreviations Legenda | Symbols Legend

arpilía , nf Definition istriori de assíchidu o de fritu, genia de trémia chi giaet sa carena po assíchidu o fritu Synonyms e antonyms acrichidhada, erpiliu, istriore, tidilia, titifrius Sentences custas sunt arpilias de assustru, àter'e che fritu! Etymon srd. Translations French frisson English shiver Spanish escalofrío Italian brìvido German Frösteln, Schauder.

astriàda , nf Definition trementa, tremedhera de su fritu Synonyms e antonyms erpiliu, istriore, tidilia, titifrius 2. sento un'astriada de fritu: est iscuru e de totu cussa zente no ndhe connosco mancunu! Etymon srd. Translations French frisson English shiver Spanish escalofrío Italian brìvido German Schauder.

istriòre, istriòri , nm: striori Definition genia de trémia chi giaet sa carena po assustru o fritu Synonyms e antonyms arpilia, astriada, astriore, istrioramentu, tidilia, titifrius 2. is araxis chi si tragat s'edadi faint intèndiri is istrioris de sa becesa (Z.Sanfilippo) Etymon ltn. stridore(m) Translations French frisson English shiver, thrill Spanish escalofrío Italian brívido German Schauder.

titivríos, titivríus , nm: atitivriu Definition genia de trémia chi faet sa carena po fritu chi at pigau Synonyms e antonyms arpilia, astriada, istriore, tidilia Sentences a titivrius, a coru frunziu de s'atzíchidu, est passada puru custa Paschixedha (A.Cannas)◊ cun custu titivrius no drommu ◊ tegno fritu e seo a titivrios Etymon srd. Translations French frisson de froid English shiver Spanish escalofrío Italian brìvido di fréddo German Frösteln.

trinicàre , vrb: trinigare, trinnigare Definition trèmere, su si trèmere totu, mòvere, su si mòvere a iscutuladura, a tremidura Synonyms e antonyms busigare, sachedhare, saidare, tidhiricare, trèmere, tremuai Sentences mi trinnigaia che foza, de su fritu ◊ mi paret chi mi pungant a puntorzu e mi ndhe trínnigo in totu sa carena ◊ ti trínnigas in s'íntimu ammentendhe sos basos, sas promissas ◊ s'ischideit atriciatrícia de suore, trinnighèndhesi che canna pro unu sónniu feu 2. sos furfurajos afainaos, trinicandhe sas alas, pariant chene pache ◊ no mi trínnighes! ◊ susuja, rocu e loros asseguras, a unu a unu dogni arminzu aparas e trínnigas s'aradu e totu esploras (P.Casu)◊ su bentu no trínnigat mancu sas fozas 3. si est trinnighendhe, s'aera est minetendhe tempesta 4. acumpanzat sos movimentos de sas pedaladas trinnighendhe pagu pagu sa conca a manca e a dresta Etymon srd. Translations French trembler, frissonner, secouer English to tremble, to shiver, to shake Spanish temblar, estremecerse, sacudir Italian tremare, rabbrividire, scrollare German zittern, schaudern, schütteln.

«« Search again