abbruveràre , vrb: abbruvurai Definition
fàere a bruvura, ma nau in su sensu de distrúere totu
Etymon
srd.
Translations
French
anéantir
English
to annihilate,
to destroy
Spanish
asolar
Italian
annientare
German
vernichten.
destrúi , vrb: destrúiri,
distrúere Definition
bogare de pare, isconciare, fàere una cosa de no ndhe pòdere bàlere prus, fàere dannu isperdendho o perdimentandho totu: si narat prus che àteru de css. fata chi benit isconciada o ispérdia; in física, tenet su sensu de fàere iscumpàrrere sa cosa de no si agatare prus in logu perunu e in nudha, cosa chi mai podet èssere ca in natura nudha si distruet ma solu totu si mudat, càmbiat bisura
Synonyms e antonyms
destruire,
idarrocai,
ifàghere,
isciusciai,
isconciare,
istrúere,
torrocai
Sentences
che fut sa pesta de is conillos chi distruiat totu su laore ◊ chi tenis idea de distrui aderetzadiri o ti aderetzu! ◊ si gosi distruimus s'ambiente sa salude ndhe perdet cadiune! (T.Pinna)◊ unu fogu lu distruat!◊ cust'undha at covacadu totu, distruendhe cantu sas tziviltades aiant produidu ◊ si mi abbandhonas tue mi distruo, mi fracasso!
Etymon
spn.
Translations
French
détruire
English
to destroy
Spanish
destruir
Italian
distrúggere
German
zerstören,
vernichten.
destruíre, destruíri , vrb: diltruire,
distruire,
distruiri Definition
guastare, isconciare, fàere una cosa de no ndhe pòdere bàlere prus, fàere dannu isperdendho totu
Synonyms e antonyms
destrui*,
idarrocai,
ifàghere,
isciusciai,
isconciare,
istrúere,
torrocai
| ctr.
fàchere
Sentences
fachent isfortzos pro la distruire ◊ Deus fatzat mossa po ti distruiri: no ses cosa de biri ne biu ne mortu!
Translations
French
détruire
English
to destroy
Spanish
destruir
Italian
distrùggere
German
zerstören,
vernichten.
iscumentàre , vrb Definition
isconciare, betare apare (nau de màniga, èssere lasca, mòvere aintru de s'ogu de sa ferramenta)
Synonyms e antonyms
irfàchere,
isciasciai,
isconciare,
iscunsertare,
isordulare
| ctr.
cumentare
Sentences
sos coros cherent provaos e, candho benit, sa prova iscumentat cantu bi at ◊ irfriguraos in cada mermu, in cust’ísula nighedha che atramentu, iscumentant su rànchiu mutricore ◊ s'àinu chi t'iscumentet, a tie solu!
2.
seo andhau a su ferreri po mi fàere una pariga de cotzas po mi cumentare su marrone, ca dhu tenio totu iscumentau (M.Deiana)
Translations
French
effarer,
disjoindre,
défaire
English
to break up,
to destroy,
to dismay
Spanish
deshacer
Italian
sgomentare,
sconnèttere,
disfare
German
erschüttern,
aus den Figen bringen,
zerstören.
ispeigài, ispeigàre , vrb: speigai Definition
bogare de fundhu, distrúere deunudotu, bogare de su mundhu, bochíere, giagarare
Synonyms e antonyms
arroinare,
irmundhiare,
ispedichinare,
ispeighitare
Sentences
at ispeigau peripellogu totus is cumpàngius ◊ su bentu iscútinat sas àlvures e paret de las chèrrere ispeigare (G.M.Cherchi)◊ fizu meu no bos che aiat ispeigadu e ochitu a trabballu ◊ los mineteit chi si si fint atrividos a intrare a bidha che los aiat ispeigados
Etymon
ltn.
ex *pedica
Translations
French
détruire
English
to destroy
Spanish
destruir
Italian
distrùggere
German
zerstören.