aggruncipíre , vrb Definition
fàere totu a piegas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
frongire,
ingrincipire*,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Translations
French
froisser
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
arrugar
Italian
piegazzare
German
zerknittern.
apigiàre , vrb: apijare,
apricare 1,
aprigare 1,
pigiare 1 Definition
fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
apistillonai,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
pinnicai,
prighizonare,
prinzigunire
| ctr.
ispixare,
istirai
Sentences
sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
piegazzare
German
runzeln,
zerknitten.
apirchizonàre , vrb: aprichitzonare,
aprighizonare,
prichizonare Definition
fàere a prighizones, a tzirbisas, nau de sa carre, de bestimentos, de su frutuàriu
Synonyms e antonyms
acaramai
/
ammaugionai,
apigiare,
apistichizonare,
apistillonai,
frongire,
pansiri,
prighizonire,
prinzigunire
| ctr.
istirai,
pranciai
Sentences
custas pumatas sunt aprighizonadas ca ant pérdidu abba ◊ sas erveches giuchent sas titas aprichitzonatas a ghisa de càrica
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up)
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
sgualcire
German
runzeln,
zerknittern.
frongíre , vrb: fronzire,
frunciri,
frungiri,
frunzire,
frunziri Definition
aprighizonare, atzirbisonare sa pedhe, unu bestimentu, unu frutu; fàere a pinnighedhas unu bestimentu po bellesa
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
aggrunciulire,
ammaugionai,
apigiare,
apistizonare,
arritzonire,
arruntzai,
atavellai,
granculai,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
frungiri is murrus = fàghere sinnale chi carchi cosa no piaghet; frunziri su fronti = inchizàresi
Sentences
frunzit su bruncu che lepirisposu ◊ at frungiu is murrus ◊ fiat una fémina bècia, cun sa faci frunzia ◊ seu che sa figu carigada: si sicat su tanaxi e totu si frunzit ◊ s'àcua in ora meda frunzit sa pedhi de is manus ◊ est tropu sa nuxi chi portat custa mata e ndi biu frungendisí
Etymon
ctl.
frunzir
Translations
French
froisser,
rider
English
to wrinckle (up)
Spanish
arrugar
Italian
raggrinzire,
sgualcire
German
zerknittern.