acarrongiài , vrb: acorrongiai, carrongiai Definition candho erbas e matas funt melòngias, cumenciandho a sicare, fàere a tzirbisas, a cannedhu, coment’e serrandhosi Synonyms e antonyms acrissare, afrangillonai, aggrunciare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai, iscrafangiai Sentences is frunimentus de pedhi acorrongiaus funt tostaus e si tzacant: po cussu tocat a dhis passai s'ollu de seu Etymon srd. Translations French rider English to wrinkle (up) Spanish arrugar Italian raggrinzare German verschrumpeln, runzeln.

afrangillonài , vrb: afringillonai Definition fàere s’orrobba totu a tzirbisas de comente est posta male Synonyms e antonyms acarrongiai, acripudhire, afrascillonai, aggruncipire, aggruncire, ammaugionai, apigiare, arruntzai, atavellai, atripitzare, infrongie, frongire, granculai | ctr. istirai, pranciai Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to crumple Spanish arrugar Italian sgualcire German zerknittern.

afrascillonài , vrb: afriscillonai Definition fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi) Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, afrascionae, aggruncipire, aggruncire, ammaugionai, apigiare, arruntzai, atavellai, atripodhare, frongire, iscrafangiai, sirmigai | ctr. istirai, prenciai Sentences si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni? 2. no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas 3. nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai) Etymon srd. Translations French froisser, entasser English to wrinkle, to bundle up Spanish arrugar, hacinar Italian sgualcire, affastellare German runzeln, zerknittern, bündeln.

aggranchizonàre , vrb Definition fàere totu a tzirbisas s’orrobba, ponendhodha male Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggrunciare, ammaugionai, apigiare, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai 2. giuchiat su coro aggranchizonatu che melachitontza Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to wrinkle Spanish arrugar Italian sgualcire German zerknittern.

aggrunciàre , vrb Definition fàere a unu túturu, a unu lómboru Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggraminzonare, ammaugionai, arruntzai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai, pizigonare | ctr. istirai Sentences est una búglia o est beru custu meu malu abbizu? Si mi aggrúnciat limba e chizu candho ndh'intendho su seru! (I.Virdis) Translations French se contracter English to get wrinkled, to shrink Spanish contraerse, encogerse, arrugar Italian contrarsi, spiegazzare German zusammenschrumpfen, schlecht zusammenfalten.

aggruncipíre , vrb Definition fàere totu a piegas, a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, frongire, ingrincipire*, iscrafangiai | ctr. istirai Translations French froisser English to wrinckle (up), to fold Spanish arrugar Italian piegazzare German zerknittern.

alloricàre , vrb: allorigae, allorigai, allorigare, loricare Definition fàere o essire a una lóriga, a lórigas, a tzirbisas / allorigare su porcu = pònnere sa lóriga in su murru, afiliverrare Synonyms e antonyms acocolitai, ammurutulare, aprigare, fortzicare | ctr. illorigare, istirare Sentences cuss'animale allórigat sa coa ◊ cussa camisa si no la remonis bene si allórigat e cheret prantzada ◊ cudhos imbriagos pigant sa pitzinnedha e li allórigant sas palas cun sos bratzos ◊ no dha pighis aici, sa funi, ca si allórigat totu! Etymon srd. Translations French harponner, entortiller English to retwist, to curl Spanish ensortijar, arrugar Italian arroncigliolare German hakenförmig krümmen, sich krümmen.

apigiàre , vrb: apijare, apricare 1, aprigare 1, pigiare 1 Definition fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, apistillonai, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, pinnicai, prighizonare, prinzigunire | ctr. ispixare, istirai Sentences sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to wrinckle (up), to fold Spanish fruncir, arrugar Italian aggrinzire, piegazzare German runzeln, zerknitten.

apirchizonàre , vrb: aprichitzonare, aprighizonare, prichizonare Definition fàere a prighizones, a tzirbisas, nau de sa carre, de bestimentos, de su frutuàriu Synonyms e antonyms acaramai / ammaugionai, apigiare, apistichizonare, apistillonai, frongire, pansiri, prighizonire, prinzigunire | ctr. istirai, pranciai Sentences custas pumatas sunt aprighizonadas ca ant pérdidu abba ◊ sas erveches giuchent sas titas aprichitzonatas a ghisa de càrica Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to wrinckle (up) Spanish fruncir, arrugar Italian aggrinzire, sgualcire German runzeln, zerknittern.

arruntzài , vrb: arrunzai, runzai Definition est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos) Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggrunciare, ammaugionai, apigiare, atavellai, atripitzare, cascai, frongire, granculai | ctr. istirai Idioms csn: arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala Sentences su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia 2. it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu 3. arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?! Etymon ctl. arronsar Translations French froisser, se flétrir, se rider English to wrinkle up Spanish arrugar Italian contrarre, raggrinzire, corrugare German zusammenziehen, runzeln, falten.

atribuntzíre , vrb Definition fàere totu a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggrunciare, apigiare, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, ingrincipire | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to crumple Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

atrichinzonàre , vrb Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggrunciare, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai, iscrafangiai Etymon srd. Translations French flétrir, rider, chiffonner, plisser English to shrivel Spanish arrugar, chafar Italian raggrinzare German zerknittern.

atripitzàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to fold (up), to wrinkle Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

atripodhàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, artzipodhare, atavellai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai 2. fit unu betzighedhu totu pedhe e ossos, totu atripodhadu ◊ sa mama zughet sas manos atripodhadas dae s'abba manizada a totora Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to bend, to crease Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

cascài , vrb: cascare Definition fàere a piegas, a pinnigas, unu trastu a fortza de dhu aprapudhare; cannire, segare unu pagu Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, iscrafangiai / afilare 1, spistuai Sentences su bistiri si cascat sentza de dh'incingiai 2. at cascau un'ossu Etymon spn. cascar Translations French chiffonner English to wrinkle Spanish arrugar, ajar Italian gualcire, raggrinzare German zerknittern.

crispàre , vrb Definition fàere (prus che àteru s'orrobba) a pinnigas, a tavellas, a gajas Synonyms e antonyms incrispire Etymon srd. Translations French froncer English to wrinkle Spanish arrugar Italian increspare German kräuseln.

frongíre , vrb: fronzire, frunciri, frungiri, frunzire, frunziri Definition aprighizonare, atzirbisonare sa pedhe, unu bestimentu, unu frutu; fàere a pinnighedhas unu bestimentu po bellesa Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, aggrunciulire, ammaugionai, apigiare, apistizonare, arritzonire, arruntzai, atavellai, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai Idioms csn: frungiri is murrus = fàghere sinnale chi carchi cosa no piaghet; frunziri su fronti = inchizàresi Sentences frunzit su bruncu che lepirisposu ◊ at frungiu is murrus ◊ fiat una fémina bècia, cun sa faci frunzia ◊ seu che sa figu carigada: si sicat su tanaxi e totu si frunzit ◊ s'àcua in ora meda frunzit sa pedhi de is manus ◊ est tropu sa nuxi chi portat custa mata e ndi biu frungendisí Etymon ctl. frunzir Translations French froisser, rider English to wrinckle (up) Spanish arrugar Italian raggrinzire, sgualcire German zerknittern.

«« Search again