acarrongiài , vrb: acorrongiai,
carrongiai Definition
candho erbas e matas funt melòngias, cumenciandho a sicare, fàere a tzirbisas, a cannedhu, coment’e serrandhosi
Synonyms e antonyms
acrissare,
afrangillonai,
aggrunciare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
Sentences
is frunimentus de pedhi acorrongiaus funt tostaus e si tzacant: po cussu tocat a dhis passai s'ollu de seu
Etymon
srd.
Translations
French
rider
English
to wrinkle (up)
Spanish
arrugar
Italian
raggrinzare
German
verschrumpeln,
runzeln.
afrangillonài , vrb: afringillonai Definition
fàere s’orrobba totu a tzirbisas de comente est posta male
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
acripudhire,
afrascillonai,
aggruncipire,
aggruncire,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atripitzare,
infrongie,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai,
pranciai
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to crumple
Spanish
arrugar
Italian
sgualcire
German
zerknittern.
afrascillonài , vrb: afriscillonai Definition
fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
afrascionae,
aggruncipire,
aggruncire,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atripodhare,
frongire,
iscrafangiai,
sirmigai
| ctr.
istirai,
prenciai
Sentences
si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni?
2.
no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas
3.
nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai)
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
entasser
English
to wrinkle,
to bundle up
Spanish
arrugar,
hacinar
Italian
sgualcire,
affastellare
German
runzeln,
zerknittern,
bündeln.
aggranchizonàre , vrb Definition
fàere totu a tzirbisas s’orrobba, ponendhodha male
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
2.
giuchiat su coro aggranchizonatu che melachitontza
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinkle
Spanish
arrugar
Italian
sgualcire
German
zerknittern.
aggrunciàre , vrb Definition
fàere a unu túturu, a unu lómboru
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggraminzonare,
ammaugionai,
arruntzai,
atripitzare,
frongire,
granculai,
iscrafangiai,
pizigonare
| ctr.
istirai
Sentences
est una búglia o est beru custu meu malu abbizu? Si mi aggrúnciat limba e chizu candho ndh'intendho su seru! (I.Virdis)
Translations
French
se contracter
English
to get wrinkled,
to shrink
Spanish
contraerse,
encogerse,
arrugar
Italian
contrarsi,
spiegazzare
German
zusammenschrumpfen,
schlecht zusammenfalten.
aggruncipíre , vrb Definition
fàere totu a piegas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
frongire,
ingrincipire*,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Translations
French
froisser
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
arrugar
Italian
piegazzare
German
zerknittern.
alloricàre , vrb: allorigae,
allorigai,
allorigare,
loricare Definition
fàere o essire a una lóriga, a lórigas, a tzirbisas / allorigare su porcu = pònnere sa lóriga in su murru, afiliverrare
Synonyms e antonyms
acocolitai,
ammurutulare,
aprigare,
fortzicare
| ctr.
illorigare,
istirare
Sentences
cuss'animale allórigat sa coa ◊ cussa camisa si no la remonis bene si allórigat e cheret prantzada ◊ cudhos imbriagos pigant sa pitzinnedha e li allórigant sas palas cun sos bratzos ◊ no dha pighis aici, sa funi, ca si allórigat totu!
Etymon
srd.
Translations
French
harponner,
entortiller
English
to retwist,
to curl
Spanish
ensortijar,
arrugar
Italian
arroncigliolare
German
hakenförmig krümmen,
sich krümmen.
apigiàre , vrb: apijare,
apricare 1,
aprigare 1,
pigiare 1 Definition
fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
apistillonai,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
pinnicai,
prighizonare,
prinzigunire
| ctr.
ispixare,
istirai
Sentences
sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
piegazzare
German
runzeln,
zerknitten.
apirchizonàre , vrb: aprichitzonare,
aprighizonare,
prichizonare Definition
fàere a prighizones, a tzirbisas, nau de sa carre, de bestimentos, de su frutuàriu
Synonyms e antonyms
acaramai
/
ammaugionai,
apigiare,
apistichizonare,
apistillonai,
frongire,
pansiri,
prighizonire,
prinzigunire
| ctr.
istirai,
pranciai
Sentences
custas pumatas sunt aprighizonadas ca ant pérdidu abba ◊ sas erveches giuchent sas titas aprichitzonatas a ghisa de càrica
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up)
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
sgualcire
German
runzeln,
zerknittern.
arruntzài , vrb: arrunzai,
runzai Definition
est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
atavellai,
atripitzare,
cascai,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala
Sentences
su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia
2.
it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu
3.
arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?!
Etymon
ctl.
arronsar
Translations
French
froisser,
se flétrir,
se rider
English
to wrinkle up
Spanish
arrugar
Italian
contrarre,
raggrinzire,
corrugare
German
zusammenziehen,
runzeln,
falten.
atribuntzíre , vrb Definition
fàere totu a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggrunciare,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
ingrincipire
| ctr.
istirai
Etymon
srd.
Translations
French
plier,
chiffonner
English
to crumple
Spanish
arrugar,
chafar
Italian
piegare,
gualcire
German
falten,
zerknittern.
atrichinzonàre , vrb Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggrunciare,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
Etymon
srd.
Translations
French
flétrir,
rider,
chiffonner,
plisser
English
to shrivel
Spanish
arrugar,
chafar
Italian
raggrinzare
German
zerknittern.
atripitzàre , vrb Definition
fàere a tzirbisas, a pinnigas
Synonyms e antonyms
afrangillonai,
afrascillonai,
aggraminzonare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Etymon
srd.
Translations
French
plier,
chiffonner
English
to fold (up),
to wrinkle
Spanish
arrugar,
chafar
Italian
piegare,
gualcire
German
falten,
zerknittern.
atripodhàre , vrb Definition
fàere a tzirbisas, a pinnigas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
artzipodhare,
atavellai,
atripitzare,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
2.
fit unu betzighedhu totu pedhe e ossos, totu atripodhadu ◊ sa mama zughet sas manos atripodhadas dae s'abba manizada a totora
Etymon
srd.
Translations
French
plier,
chiffonner
English
to bend,
to crease
Spanish
arrugar,
chafar
Italian
piegare,
gualcire
German
falten,
zerknittern.
cascài , vrb: cascare Definition
fàere a piegas, a pinnigas, unu trastu a fortza de dhu aprapudhare; cannire, segare unu pagu
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
/
afilare 1,
spistuai
Sentences
su bistiri si cascat sentza de dh'incingiai
2.
at cascau un'ossu
Etymon
spn.
cascar
Translations
French
chiffonner
English
to wrinkle
Spanish
arrugar,
ajar
Italian
gualcire,
raggrinzare
German
zerknittern.
crispàre , vrb Definition
fàere (prus che àteru s'orrobba) a pinnigas, a tavellas, a gajas
Synonyms e antonyms
incrispire
Etymon
srd.
Translations
French
froncer
English
to wrinkle
Spanish
arrugar
Italian
increspare
German
kräuseln.
frongíre , vrb: fronzire,
frunciri,
frungiri,
frunzire,
frunziri Definition
aprighizonare, atzirbisonare sa pedhe, unu bestimentu, unu frutu; fàere a pinnighedhas unu bestimentu po bellesa
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
aggrunciulire,
ammaugionai,
apigiare,
apistizonare,
arritzonire,
arruntzai,
atavellai,
granculai,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
frungiri is murrus = fàghere sinnale chi carchi cosa no piaghet; frunziri su fronti = inchizàresi
Sentences
frunzit su bruncu che lepirisposu ◊ at frungiu is murrus ◊ fiat una fémina bècia, cun sa faci frunzia ◊ seu che sa figu carigada: si sicat su tanaxi e totu si frunzit ◊ s'àcua in ora meda frunzit sa pedhi de is manus ◊ est tropu sa nuxi chi portat custa mata e ndi biu frungendisí
Etymon
ctl.
frunzir
Translations
French
froisser,
rider
English
to wrinckle (up)
Spanish
arrugar
Italian
raggrinzire,
sgualcire
German
zerknittern.