abbrentài , vrb rfl Definition atrotogiare coment'e bogandho sa bentre, comente faet su linnàmene friscu Synonyms e antonyms abbajonare, allachedhare, atrotiai | ctr. istirare Scientific Terminology fst Etymon srd. Translations French plier English to bend Spanish alabearse, combarse Italian piegarsi, incurvarsi German sich biegen.
atribuntzíre , vrb Definition fàere totu a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggrunciare, apigiare, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, ingrincipire | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to crumple Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.
atripitzàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to fold (up), to wrinkle Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.
atripodhàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, artzipodhare, atavellai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai 2. fit unu betzighedhu totu pedhe e ossos, totu atripodhadu ◊ sa mama zughet sas manos atripodhadas dae s'abba manizada a totora Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to bend, to crease Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.
aúlghere , vrb: aúrghere Definition mòvere, pruschetotu nau de gente, in su sensu de si girare o s’incrubare, po comente unu est grassu / pps. aúlghidu Synonyms e antonyms indugi, muciare, tròdhiri / aggafiare Sentences no si podet aúrghere, mancu, de cantu est rassu ◊ dae sas concutzas e dae tratalios ti che ingrassas chi mancu ti aulghes! (Piras) Etymon ltn. a(d) + urgere Translations French plier, bouger English to bend, to stir Spanish inclinarse, moverse Italian piegarsi, muòversi German sich bücken.
dòrchere , vrb: tòrchere* Definition fàere trotu, incrubare a una parte; cumbínchere o fàere cambiare idea a unu Synonyms e antonyms ancrucare, atrotiai, intonchinare | ctr. indritare Sentences mi dolet su pódhighe comente mi l'apo dórchidu 2. a isse pagu lu dorches, mancari l'impromitas totu s'oro de su mundhu! Translations French courber, plier English to fold, to twist Spanish doblar, retorcer Italian piegare, stòrcere German biegen.
pigiàre 1 , vrb: apigiare*, pijare 1, pixare 1, pricare, prigare Definition fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas; pinnigare s'orrobba chistindhodha posta bene; incrubare a una bandha, nau fintzes in su sensu de fàere adduire a unu a su chi bolet s'àteru Synonyms e antonyms afrangillonai, aggraminzonare, atavellai, atribuntzire, frongire, prighizonare / pinnicai / dòrchere, indugi | ctr. istirai Sentences pígiami sas mànigas e sérvimi! ◊ leat sa caldada de su fizu, la pixat e bi la dat ◊ carchi borta si pixaiat in duos pro su dolore chi si li frimmaiat in sa buca de s'istògomo 2. fatendhe sa cosa fit a bratzos pixados e a pannellu 3. che s'ómine bos iscolorides, gai che issu sa conca pijades, e a pianu a pianu allizades, bos isfozades e iscolorides (P.Sulis) Translations French plier English to fold Spanish doblar Italian piegare German falten, zusammenlegen, biegen, beugen.
pinnicài , vrb: pinnicare, pinnigai, pinnigare, prinnigai Definition foedhandho de orrobba o àteru deasi a pígiu largu meda o cosa longa, pònnere o fàere a dópiu (o de prus puru) po dha chistire bene (o trantzire po àteru); foedhandho de gente (o fintzes de bestiàmene), bènnere apare, arregòllere, atobiare totu a unu matessi logu po si agatare impare; foedhandho de cosa, arregòllere impresse a unu muntone o totu impare po dha chistire, po ndhe dha pigare (o fintzes furare) Synonyms e antonyms ancujare, collire, dòrchere, furai, imboligare, leai / pigiare 1 / ammuntonare, aunire, remonire | ctr. istirai Idioms csn: pinnicau che susuja = fatu a unu gantzu; pinnicai a dua pilla, a tres, a cuatru pilla = a pizos; pinnicaisí a crutzu = ritiràresi, istaresindhe in domo asseliadu; pinnigai bàchilis e bachilitus = pinnigare sos cosinzos, pinnigare totu (e andharesindhe) Sentences innòi tocat a si pinnicai a fundu de còscia po no s'isciundi ◊ custu ferru cheret pinnigadu in duos ◊ mi pínnigo che una colora ◊ at pinnicau sas funes in corros a sos boes ◊ is undas currendusí apari si pinnicànt a cuadhus mannus ◊ sos letolos netos cherent pinnigados e remonidos 2. cun d-unu bandu iat pinnigau totu is sardistas ◊ si funt pinnigaus a tres a tres ◊ in sa pratza si dhui pinnigat genti po arrexonai de dónnia cosa ◊ su bentu pinnicat sa folla ◊ est tempus chi is sannoricus pinnighint a tundu! ◊ pínniga totu dae sa mesa! ◊ sa zente fit pronta a si pinnicare ◊ iant pinnigau perda po dha tirai a issu ◊ s'arrennegu si dhi fut pinnigau in su coru 3. mi che ant pinnigadu totu su chi tenia ◊ su diàulu ti nche pínnichet! ◊ ue colat cussu, àpida sa cosa e pinnigada, faghet! 4. at a èssiri a bí a chini bincit: crei ca cuncunu de cussus si pinnicat a crutzu! Translations French plier, réunir English to fold, to gather Spanish doblar, reunir, juntar Italian ripiegare, radunare German falten, versammeln, zusammentragen.