afrangillonài , vrb: afringillonai Definition
fàere s’orrobba totu a tzirbisas de comente est posta male
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
acripudhire,
afrascillonai,
aggruncipire,
aggruncire,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atripitzare,
infrongie,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai,
pranciai
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to crumple
Spanish
arrugar
Italian
sgualcire
German
zerknittern.
afrascillonài , vrb: afriscillonai Definition
fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
afrascionae,
aggruncipire,
aggruncire,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atripodhare,
frongire,
iscrafangiai,
sirmigai
| ctr.
istirai,
prenciai
Sentences
si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni?
2.
no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas
3.
nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai)
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
entasser
English
to wrinkle,
to bundle up
Spanish
arrugar,
hacinar
Italian
sgualcire,
affastellare
German
runzeln,
zerknittern,
bündeln.
aggranchizonàre , vrb Definition
fàere totu a tzirbisas s’orrobba, ponendhodha male
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
2.
giuchiat su coro aggranchizonatu che melachitontza
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinkle
Spanish
arrugar
Italian
sgualcire
German
zerknittern.
aggruncipíre , vrb Definition
fàere totu a piegas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
frongire,
ingrincipire*,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Translations
French
froisser
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
arrugar
Italian
piegazzare
German
zerknittern.
apigiàre , vrb: apijare,
apricare 1,
aprigare 1,
pigiare 1 Definition
fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
apistillonai,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
pinnicai,
prighizonare,
prinzigunire
| ctr.
ispixare,
istirai
Sentences
sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
piegazzare
German
runzeln,
zerknitten.
apirchizonàre , vrb: aprichitzonare,
aprighizonare,
prichizonare Definition
fàere a prighizones, a tzirbisas, nau de sa carre, de bestimentos, de su frutuàriu
Synonyms e antonyms
acaramai
/
ammaugionai,
apigiare,
apistichizonare,
apistillonai,
frongire,
pansiri,
prighizonire,
prinzigunire
| ctr.
istirai,
pranciai
Sentences
custas pumatas sunt aprighizonadas ca ant pérdidu abba ◊ sas erveches giuchent sas titas aprichitzonatas a ghisa de càrica
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up)
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
sgualcire
German
runzeln,
zerknittern.
arruntzài , vrb: arrunzai,
runzai Definition
est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
atavellai,
atripitzare,
cascai,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala
Sentences
su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia
2.
it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu
3.
arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?!
Etymon
ctl.
arronsar
Translations
French
froisser,
se flétrir,
se rider
English
to wrinkle up
Spanish
arrugar
Italian
contrarre,
raggrinzire,
corrugare
German
zusammenziehen,
runzeln,
falten.
atuturighedhàre , vrb Definition
fàere a unu tuturedhu istrintu istrintu, cracu (nau de orrobba o àteru deasi)
Synonyms e antonyms
atuturae
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to crumple up
Spanish
abarquillarse,
enroscarse
Italian
accartocciare,
contrarre
German
zusammenrollen,
zusammenziehen.
friài , vrb: friare,
fricare,
frigai,
frigare Definition
passare calecuna cosa tocandho in pitzu de un'àtera unu pagu a forte siat po pigare (limpiare, samunare), o pònnere, o fintzes po aconciare un’arremu; fàere freaduras, malandras, a su friga friga cun calecuna cosa; cullonare, pigare a ingannu / ger. friendi
Synonyms e antonyms
afrigongiai,
carasiai,
cariare,
ifricatzare,
scrovinai,
sfrigongiai
/
lúngiri
/
acostanare,
agliagai,
frazare,
inghetare,
iscaldire,
ispitulare,
malandrare
Idioms
csn:
avb. friga friga = acurtzu meda, azummai tochendhe, tochendhe própiu; èssere friga friga = istare sempre tochendhe a un'àteru acurtziendhesili; andhare friga friga = a sachedhadura, coment'e frighendhe; zúghere a unu friga friga = tene tene, acurtzu meda curríndheli fatu pro lu tènnere; frigai s'arrobba = samunare; frigai bèni sa mardi a unu = dàreli unu dispiaghere mannu; frigare su late = acragare, pònnere su cragu a su late; frigare murta, lestincu = arregòllere murta, lestincu
Sentences
s'isterzu cheret bene frigadu pro che li catzare sa cosa atacada ◊ seu andada a frúmini a frigai s'arrobba ◊ in sa pedhe malàida si at frigadu sa pumada ◊ de sa cuntentesa chi teniat fit sempre frighèndhesi sas manos ◊ s'arromana chi frigu parit unu ghetau… ◊ po sa cura de su léndhine si poniat mele in d-unu tzapulledhu e si frigàt fintzes a che dh'arrasigare
2.
custa cintura mi est friendi su tzugu
3.
non mi frigais prus: no aspetu a nisciunus! ◊ male, un'ómine abbistu che lodhe no fit tantu fàtzile a lu frigare!
Surnames and Proverbs
smb:
Frigau
/
prb:
cuadhu friau sa sedha timit
Etymon
ltn.
fricare
Translations
French
frotter,
froisser,
enduire
English
to rub,
to spread
Spanish
frotar,
untar,
engañar
Italian
fregare,
sfregare,
strofinare,
stropicciare,
spalmare
German
reiben,
streichen.
frongíre , vrb: fronzire,
frunciri,
frungiri,
frunzire,
frunziri Definition
aprighizonare, atzirbisonare sa pedhe, unu bestimentu, unu frutu; fàere a pinnighedhas unu bestimentu po bellesa
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
aggrunciulire,
ammaugionai,
apigiare,
apistizonare,
arritzonire,
arruntzai,
atavellai,
granculai,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
frungiri is murrus = fàghere sinnale chi carchi cosa no piaghet; frunziri su fronti = inchizàresi
Sentences
frunzit su bruncu che lepirisposu ◊ at frungiu is murrus ◊ fiat una fémina bècia, cun sa faci frunzia ◊ seu che sa figu carigada: si sicat su tanaxi e totu si frunzit ◊ s'àcua in ora meda frunzit sa pedhi de is manus ◊ est tropu sa nuxi chi portat custa mata e ndi biu frungendisí
Etymon
ctl.
frunzir
Translations
French
froisser,
rider
English
to wrinckle (up)
Spanish
arrugar
Italian
raggrinzire,
sgualcire
German
zerknittern.