albinàre , vrb Definition
fàere biancu cun late de crachina
Synonyms e antonyms
illatare,
illatinare,
imbarchinai,
inalbinare,
incalchinare
Etymon
srd.
Translations
French
blanchir,
enduire de plâtre
English
to whiten,
to plaster
Spanish
enjalbegar
Italian
imbiancare,
intonacare
German
tünchen,
verputzen.
arrabbussài , vrb: arrebbussai,
arrebbussare,
arrembussai,
arribbussare,
rambussai Definition
pònnere unu pígiu de impastu a is muros po dhos allisare, ammontare is fartas e giare prus fortilesa, prus che àteru s'úrtima manu, prus in fine
Synonyms e antonyms
acarragiai,
cugutzare,
ammantai,
ammontare 1,
assacarrare,
cutzicare,
imbusciae
/
arraspagliai,
impalitai,
impilatzare,
incalchinare,
incroxai,
ingrostare,
intonicai,
irrustigare,
ischedrare
Sentences
arrabbussau, su muru béciu torrat a nou ◊ femu arrebbussendi s'afaciara de sa domu ◊ sos muros los aiant arrebbussaos a ludru
Etymon
ctl.
arrebossar
Translations
French
enduire de plâtre,
enduire de ciment,
crépir
English
to plaster
Spanish
enlucir,
encalar
Italian
intonacare
German
verputzen.
friài , vrb: friare,
fricare,
frigai,
frigare Definition
passare calecuna cosa tocandho in pitzu de un'àtera unu pagu a forte siat po pigare (limpiare, samunare), o pònnere, o fintzes po aconciare un’arremu; fàere freaduras, malandras, a su friga friga cun calecuna cosa; cullonare, pigare a ingannu / ger. friendi
Synonyms e antonyms
afrigongiai,
carasiai,
cariare,
ifricatzare,
scrovinai,
sfrigongiai
/
lúngiri
/
acostanare,
agliagai,
frazare,
inghetare,
iscaldire,
ispitulare,
malandrare
Idioms
csn:
avb. friga friga = acurtzu meda, azummai tochendhe, tochendhe própiu; èssere friga friga = istare sempre tochendhe a un'àteru acurtziendhesili; andhare friga friga = a sachedhadura, coment'e frighendhe; zúghere a unu friga friga = tene tene, acurtzu meda curríndheli fatu pro lu tènnere; frigai s'arrobba = samunare; frigai bèni sa mardi a unu = dàreli unu dispiaghere mannu; frigare su late = acragare, pònnere su cragu a su late; frigare murta, lestincu = arregòllere murta, lestincu
Sentences
s'isterzu cheret bene frigadu pro che li catzare sa cosa atacada ◊ seu andada a frúmini a frigai s'arrobba ◊ in sa pedhe malàida si at frigadu sa pumada ◊ de sa cuntentesa chi teniat fit sempre frighèndhesi sas manos ◊ s'arromana chi frigu parit unu ghetau… ◊ po sa cura de su léndhine si poniat mele in d-unu tzapulledhu e si frigàt fintzes a che dh'arrasigare
2.
custa cintura mi est friendi su tzugu
3.
non mi frigais prus: no aspetu a nisciunus! ◊ male, un'ómine abbistu che lodhe no fit tantu fàtzile a lu frigare!
Surnames and Proverbs
smb:
Frigau
/
prb:
cuadhu friau sa sedha timit
Etymon
ltn.
fricare
Translations
French
frotter,
froisser,
enduire
English
to rub,
to spread
Spanish
frotar,
untar,
engañar
Italian
fregare,
sfregare,
strofinare,
stropicciare,
spalmare
German
reiben,
streichen.
intonicài , vrb: intunicai,
intunicare,
intunigare Definition
impalitare, betare e firmare bene s’impastu a unu muru po dhu finire e fàere lisu; passare o frigare sa tinta a is muros finios
Synonyms e antonyms
albiare,
arrabbussai,
arraspagliai,
impalitai,
impilatzare,
incalchinare,
incroxai,
ingrostare,
innalvinare,
irrustigare,
ischedrare
/
illatare,
imbarchinai
2.
intunicandhe cochinas e salas chin tintas noas bellas chi parent telas bestis sas domos de pompas e galas e tue puru intunicau irghelas!
Etymon
itl.
Translations
French
crépir,
enduire de plâtre,
enduire de ciment
English
to plaster
Spanish
enlucir,
encalar
Italian
intonacare
German
verputzen.
lúngi , vrb: lúngiri Definition
frigare mescamente ógiu o àteru a calecuna cosa in pitzu / pps. lúngiu, luntu; lungi s'arroda = fàere arregalos po ammodhiare a ccn.
Synonyms e antonyms
friai,
ludai,
úngere
Sentences
aporrimidha una fita de lardu ca mi dhu lúngiu asuba de su pani arridau! ◊ mi at lúngiu is ogus cun d-unu pagu de ludu, mi seu isciacuau e non seu prus itzurpu! ◊ Scuetu ispronat a Cuadhedhu, dhu fait sudai bèni e si lungit de sudori ◊ is sebadas si lungint cun su meli ◊ seu lungendu is botas po dhas alluxentai ◊ tui ses bella isceti a ti lungi is murrus e is ungas! (T.Putzu)
Translations
French
étendre,
étartiner,
enduire
English
to spread
Spanish
untar
Italian
spalmare
German
streichen,
schmieren.