caracólu, caracúlu , nm: caragó,
caragolu,
caragou,
carragolu Definition
genia de aina, de linna o de ferru, de is fusteris e de is ferreris po mantènnere firma sa cosa po dha trebballare, nau fintzes de su fusu filetadu e sa filetadura puru (is vias); bucone de mare, àtera genia de gioga de mare (monodonta turbinata) e de terra, tzintzigorru / partis de unu c.: sa buca (= ue si ponet sa cosa a dha mantènnere), sa manuella o màniga, su mascu, sa fémina; is caragolus = a logos, una genia de macarrones curtzos
Synonyms e antonyms
cabagorru,
mossa
/
botorinu
/
sicigorru,
tzintzigorra
Idioms
csn:
c. de prentza = su fusu cun is vias; c. perpétuu = cudhu chi, no tenendu sa fémina, tocat cun is vias is dentis de un'arroda e dhi donat su motu (itl. vite sènza fine); iscala a c. = iscala tundha, cun totu sas iscalinas chi zirant a inghíriu de unu pilastru o ororu de unu muru tundhu; su c. de s'origa = itl. còclea; fatu a c. = fatu a incrobadas chi no torrant a colare mai in su matessi tretu, itl. a spirale; andhare a c. = arrumbiai, cadhinare, andhare a trouladura; zocu de su c.: arrumbados cun sas palas a unu muru, unu fiotu de pisedhos ispinghent de un'ala, un'àteru de s'àtera, a chie agguantat de prus
Sentences
sa tentassione lu fit astringhendhe in d-unu caracolu chi fit milli bortas prus forte de issu ◊ su maistu de linna ponit sa tàula in su carragolu po dh'aguantari istrinta
2.
est unu gurutu astrintu che caracolu
3.
a caragolu a caragolu tambulamus a sa marina
4.
a su vicàriu chi at fatu su ricóveru pro sos betzos sentza assusténiu no sunt istados bonos a l'intitulare unu caragolu!
Scientific Terminology
ans, ggs
Etymon
ctl.
caragol
Translations
French
étau
English
vice
Spanish
mordaza
Italian
mòrsa,
strettóio
German
Schraubstock.
físciu 1 , nm: físsiu,
fítziu,
vísciu* Definition
abbitúdine ibballiada, trota, mala, imbitzu a calecuna cosa chi no andhat bene
Synonyms e antonyms
bísciu
| ctr.
virtude
Idioms
csn:
tènnere una cosa a f. = tènniri su fítziu, s'abbitúdine mala de…; bogare físsios = pònneresi físsios; pònnere f. = abbituai a unu a su fítziu; bogàreche su f. = lassai unu fítziu; ligàresi s'ànima a f. = dàresi a su físsiu
Sentences
tontoni, chi no dh'iast pigau su fítziu de fumai!…◊ fítziu mau cussu de fumai a su noti: pobidhu miu at abbruxau duas coscineras ◊ si no lassas su físciu, ohi meschinu! ◊ lu tenet a físsiu a rispòndhere male, cussu ◊ dae su físciu prite no ti ndh'istas?!
Translations
French
mauvaise habitude,
vice
English
vice
Spanish
vicio
Italian
vìzio
German
Laster.
mèndha , nf, nm: mendhu Definition
calecuna cosa de malu in is calidades o in su cumportamentu de una cosa o de unu, siat chi si ndhe tèngiat neghe o nono / pònnere m. a unu = afitziai
Synonyms e antonyms
falta,
físsiu,
mendhea,
peca 1
/
dismendhu,
smendu
Sentences
li pones tropu mendhos a su pisedhu! ◊ it'est custu mendhu?! ◊ si sa prudhera si leat su mendhu de che betare s'ómine, fata! (Z.Porcu)
Etymon
ltn.
mendum
Translations
French
défaut,
vice
English
vice,
defect
Spanish
defecto,
vicio
Italian
difètto,
vìzio
German
Fehler.
vísciu , nm: (ví-sci-u
ví-sciu) físciu 1,
víssiu,
vissu,
vítziu,
vitzu Definition
abbitúdine ibballiada, trota, mala, de fàere calecuna cosa chi no andhat bene / min. viscichedhu
Synonyms e antonyms
bísciu
| ctr.
virtude
Idioms
csn:
pònnere su v. = pigai abbitúdini lègia; bogai su v. = lassare sa mala abbitúdine, catzaresila
Sentences
su trabàgliu ndhe bogat dogni vítziu ◊ su vísciu intrat in concas sentza frísciu ◊ no ti les su víssiu de pipare! ◊ dae sos segnores at imparatu dontzi malu vissu ◊ bogadiche su vísciu de pedire! ◊ sos dengos sunt sos viscichedhos de sos pitzinnos
Etymon
ltn.
vitium
Translations
French
vice,
mauvaise habitude
English
vice
Spanish
vicio
Italian
vìzio,
dissolutézza
German
Laster.