acometàre , vrb: acumetare Definition
afracare o atacare a unu, a calecuna cosa, de mala manera coment'e gherrandho po si ndhe fàere mere, pigare cun coràgiu fintzes una dificurtade
Synonyms e antonyms
aggreghestare,
assaltizare,
assitiai,
atacai,
segudare
/
asutai
Sentences
pro amore tuo apo secadu sas predas e acumetadu s'àrvore de sa morte
2.
cussu est unu pitzinnu tropu bonu pro acometare sa bida militare, no est che a tie amantiosu de sas armas! (L.Pusceddu)
Etymon
spn.
Translations
French
attaquer,
assaillir
English
to assail
Spanish
acometer
Italian
assediare,
assaltare
German
belagern,
angreifen.
afarcài , vrb: afracai,
afracare 1,
afrachiai 1,
afrachiare,
afrancai,
afrancare,
fracae,
fracai Definition
andhare o lòmpere apitzu de unu cun in manos, o cun àtera cosa o fintzes solu a foedhos, a briga, su si betare apitzu de ccn. cun fortza e cun intentzione mala; fintzes acostire po istare prus acanta, nau de persona in bonu
Synonyms e antonyms
abbrancai,
acafai,
aciapai,
afarrancae,
aferrai,
aggafai,
aggarrai,
agguantai,
carrabbusai,
trubare,
tzurricare
/
allupiri,
atzurrire,
botzicare
Sentences
po no arrui si est afrancau a sa funi ◊ comenti cudhu dh'iat nau s'annomíngiu si dhi fiat afarcau coment'e unu tzurpu ◊ is invitaus si afracant po pigai su postu ◊ su cani si est afracau a mussiai ◊ su lupu afracat s'angioni ◊ mi seo afrachiau a pitzu de cudhu
2.
che àbbili mi as afracau! ◊ candu dh'at biu mi dh'at afracau… ndi dhi at nau de dónnia colori! ◊ est istau issu chi mi ch'est afracau a pitzu!
3.
comenti at biu su dinai in terra si nc'est afracau ◊ si ndi funt afracaus asusu ◊ cussos funt basadores: comente ti bient ti che afràchiant apitzu a basare!
4.
fortzis nontesta ti bolias afracai a mei po ti callentai!
Surnames and Proverbs
prb:
su cani arrabiau si afracat a is cratzonis de su straciau
Etymon
srd.
Translations
French
s'élancer,
se lancer
English
to rush,
to hurl oneself
Spanish
arrojarse,
acometer
Italian
slanciarsi,
avventarsi
German
sich werfen.
agioroscàre , vrb Translations
French
se jetter en grondant (chien qui gronde)
English
jumping of a growling dog with the intention of biting
Spanish
acometer los perros en la caza
Italian
l'avventarsi del cane ringhiando per mòrdere
German
sich knurrend auf jdn,
stürzen.
carrabbusài , vrb: carrabbuzai Definition
lòmpere de mala manera a unu, pònnere is manos a pitzu, betare a terra
Synonyms e antonyms
abbrancai,
acafai,
aciapai,
afarcai,
afarrancae,
aferrai,
aggafai,
aggarrai,
carrabbugliai,
crazugai,
tènnere
Sentences
carrabbusau siast! ◊ passànt de is fuedhus a is cropus: si carrabbusànt, s'iscarenànt, si mussiànt ◊ me in su nuraxi dhoi fiant is cortilis, chi serbiant po óminis, animalis e fintzas po carrabbusai is inimigus
Etymon
srd.
Translations
French
attaquer,
assaillir
English
to attack
Spanish
agredir,
acometer
Italian
investire,
attaccare
German
anstoßen.