amòre , nm, nf: amori,
more Definition
sentidu e gosu de comunione e bonu fàere de istima e arrespetu, su bòllere bene
Synonyms e antonyms
afetu,
apegu,
istima
/
ammoronzu
| ctr.
ódiu,
tírria
Idioms
csn:
fàghere una cosa, leare a unu amore amore = cun delicadesa; pònnere a. a unu = ghetai istima; àere amore a ccn. = istimare a ccn.; fai s'amori = fastigiai, ammorare; amori de ogus = sentidu ebbia, itl. amóre platònico; a. de tocamentu = amore 'rassu'; andai in amori (nadu de sos animales) = èssere suados, àere gana de su mascru; èssiri in amori (nadu de laores) = sicau, cannemebi, in sa muta zusta pro ndhe lu messare
Sentences
como ti apo avisadu chi no ti tenzo amore pro ca tenzo in su coro àtera rosa (P.Mereu)◊ su coro màrghinas de chie, Nina, at postu amore a tie! (F.Sechi)◊ sas amores seguras sunt raras ◊ lu fato pro amore tua ◊ s'amori cosa miu est solu unu disígiu ◊ s'amore noa lassat sa betza
2.
est abbassiada in s'onore pustis de tantos annos de amore
3.
su trigu est in amori ◊ canno sa pasta est in amore, fachenne su pane, tanno sa fémina incomintzat s'aparitzu
Surnames and Proverbs
prb:
si cheres chi s'amore si muntenzat cheret chi unu piatu andhet e unu benzat
Etymon
ltn.
amore(m)
Translations
French
amour
English
love
Spanish
amor,
cariño
Italian
amóre
German
Liebe.
codhài , vrb: codhare Definition
intrare apare sa natura de s'ómine cun cussa de sa fémina
Synonyms e antonyms
cadhicare,
fútere,
futire,
zúchere
/
ingannai
Scientific Terminology
ssl
Etymon
ltn.
*collare
Translations
French
faire l'amour,
coucher
English
to make love
Spanish
follar,
hacer el amor
Italian
far l'amóre,
aver rappòrti sessuali
German
mit jdm. schlafen.
mòre , nm, nf: amore,
mòri 1 Definition
sentidu bonu de istima, su bòllere bene
Synonyms e antonyms
afetu,
apegu,
istima
/
mota
/
sua 1
/
càusa,
neche
| ctr.
ódia,
tírria
Idioms
csn:
pònnere more, leare more a unu = ghetai istima; èssere o bènnere in more (nau de animali fémina, ma fintzas de is féminas) = èssiri subau; èssere in more sua (nadu de carchi cosa suzeta a cambiare, es. àrbure) = èssere in sa muta bona, zusta, fàghere su cambiamentu bene; po mòri de… (nr. "pommòri")= pro amore a… (ma fintzas "pro neghe, curpa de…, pro méritu de…"); po mòri ca = mancari…, cun totu chi…; po more mia, tua, sua, nostra, vostra, issoro = pro me, pro te, cherindhe bene a mie, a tie, e gai
Sentences
pro mor'e Deu, dàdemi unu cantu de pane! ◊ chin milli mores ti saludo! ◊ como sunt sas àteras istellas pro more tua zughendhe su lutu ◊ po mòri mia babbu e mama no certant mai ◊ onzi cosa Isse at fatu pro more nostra (G.Marras)
2.
cussa est cane in more, cun totu cussos canes mascros ifatu! ◊ sas berbeghes benint in more tra làmpadas e tríulas
3.
po mòri de si segai is funis de ananti si ndi est andau su carru a segus ◊ po mòri de su dotori mi est morta sa pipia ◊ pro more chi bi aiat impodha meda sos curridores chi beniant a bidha fint pagos ◊ frades tuos sunt líbberos po mores mias!
4.
po mòri ca ses istudiau gei ndi cumprendis calincuna cosa!…
5.
est sole forte, ma inoghe in s'umbra, s'intúnigu est assutendhe in more sua ◊ s'innestat candho sa linna est in more
Etymon
srd.
Translations
French
amour
English
love
Spanish
amor
Italian
amóre
German
Liebe.
pigabíga , nf Definition
erba chi faet a cambighedhos longos longos, istérrios, a bàtoro atzas ue portat coment'e pilos curtzitedhos fatos a cancarrone (e po cussu si apicigant a su bestimentu e fintzes a manos) e in dónnia nodu bogat de sete a oto fogighedhas e ccn. cambighedhu prus piticu: faet unu frutighedhu tundhu chi apicigat cussu puru; àteras genias de erba
Synonyms e antonyms
apicigapíciga,
batiringalonga,
pigulosu,
pitzicadorja
/
atzotalimba 1
Scientific Terminology
rba, Galium aparine, G. murake, G. parisiense
Etymon
srd.
Translations
French
aspérule
English
catchweed
Spanish
amor de hortelano
Italian
attacca vèste
German
Klebkraut.
pigulósu , nm, nf: priculosa Definition
erba chi faet a cambighedhos longos longos, istérrios, a bàtoro atzas ue portat coment'e pilos curtzitedhos fatos a cancarrone (e po cussu si apicigant a su bistimentu e fintzes a manos) e in dónnia nodu bogat de sete a oto fogighedhas e ccn. cambighedhu prus piticu: faet unu frutighedhu tundhu chi apicigat cussu puru
Synonyms e antonyms
apicigapíciga,
batiringalonga,
pidigulosa,
pigabiga,
pitzicadorja
Scientific Terminology
rba, Galium aparine
Etymon
srd.
Translations
French
aspérule
English
goose-grass
Spanish
amor de hortelano
Italian
attaccamani,
attacca vèste
German
Klebkraut.
pitzicadòrja , nf Definition
erba chi faet a cambighedhos longos longos, istérrios, a bàtoro atzas ue portat coment'e pilos curtzitedhos fatos a cancarrone (e po cussu si apicigant a su bestimentu e fintzes a manos) e in dónnia nodu bogat de sete a oto fogighedhas e ccn. cambighedhu prus piticu: faet unu frutighedhu tundhu chi apicigat cussu puru
Synonyms e antonyms
apicigapíciga,
batiringalonga,
pigabiga,
pigulosu
Scientific Terminology
rba, Galium aparine
Etymon
srd.
Translations
French
aspérule
English
catchweed
Spanish
amor de hortelano
Italian
asperèlla,
attaccamani
German
Klebkraut.