arràmbu , nm, avb: arrumbu Definition logu o cosa a ue si arrimare; persona chi podet giare un’agiudu, èssere de agiudu; su si arrumbare o imbarare / èssere arrumbu apare = acurtzu, acanta s'unu a s'àteru Synonyms e antonyms apógiu, armaderi, arrimaderu, arrimu, imbaradorju Sentences si est su ch'ispero logu asseliadu, mi cuntento de s'arrumbu (G.Marras)◊ si est cojada cun Bodale: a l'at àpidu s'arrumbu, unu prus póveru de issa!…◊ unu giòvanu gai a génneru fit un'arrumbu pro sa domo ◊ no mi podes nàrrere chi apo chircadu arrumbos de cumbéniu: mi so arrangiadu deo! Etymon srd. Translations French appui English support Spanish apoyo, arrimo Italian appòggio, sostégno German Stütze.

arrimadéru , nm Definition logu inue si arrimare, si imbarare, si apartare Synonyms e antonyms apozadorzu, armaderi, arrambu, arrimu, imbaradorju / apógiu Etymon spn. Translations French appui English support Spanish arrimadero, apoyo Italian appòggio, sostégno German Stütze.

«« Search again