arrogantàre , vrb: arrogantziare Definition
foedhare male, arrespòndhere, brigare, coment'e faendho is prepotentes, is barrosos, is tostorrudos, chentza bòllere arreconnòschere s'arrexone de is àteros; fàere is prepotentes / a. su trotu = pretare su dortu, sighire a pretènnere sa resone ischindhe de no ndh'àere
Synonyms e antonyms
abbetiae,
campaniare
Sentences
arrogantat sena frenu e puntígliat pro dogni gnagneria ◊ cudhos sunt torrados a arrogantare cun issu, a bortas a briga e a bortas in paghe ◊ Rosina si los leit amore amore e sos balentes no apeint prus it'e arrogantare ◊ insistis e poi no la piantas, ischindhe chi as tortu e arrogantas! (T.Curcu)
2.
su fogu est arrogantziendhe: peri sa carrela sunt brujendhe pabilu, fozos, e sa zente fuit gridendhe
Etymon
srd.
Translations
French
parler avec arrogance
English
to speak with arrogance
Spanish
hablar con arrogancia
Italian
parlare con arroganza
German
mit Anmaßung sprechen.
callabbía 1, callàbbia , nf: calubbia,
gallubbia Synonyms e antonyms
arrodhu,
arrogantia,
campiania,
pumonaza
Sentences
niune li at paradu mai fronte: pro cussu est chi at leadu calubbia ◊ babbu tou mi trateit male e cun callabbia
Translations
French
arrogance
English
arrogance
Spanish
arrogancia
Italian
arroganza
German
Vermessenheit.
campianía , nf Definition
manera de fàere o de foedhare a prepoténtzia de chie si credet unu pagu tropu o pigat a pagu cunsideru s'àteru
Synonyms e antonyms
arrodhu,
arrogantia,
callabbia 1
Etymon
srd.
Translations
French
arrogance
English
arrogance
Spanish
arrogancia
Italian
arroganza
German
Arroganz.
cogoròne , nm Synonyms e antonyms
aminia,
angóniu,
bagianeria,
bràglia,
bravada,
iscòcoro,
ispudrédhiu
Etymon
srd.
Translations
French
rancune,
arrogance
English
rancour,
arrogance
Spanish
rencor,
arrogancia
Italian
rancóre,
tracotanza
German
Groll,
Anmaßung.
iscòcoro , nm: iscògoro Definition
manera de fàere a poderiu / èssere a iscòcoros = a ischirchinadas
Synonyms e antonyms
aminia,
bagianeria,
bràglia,
bravada,
cogorone,
ispudrédhiu
/
abbaldansa,
alidantza,
atrevimentu,
balia
Translations
French
arrogance,
autoritarisme
English
arrogance
Spanish
arrogancia
Italian
tracotanza,
prepotènza
German
Anmaßung,
Überheblichkeit.
ominía , nf Definition
su èssere ómine; fata de ómine, fintzes in su sensu de prepoténtzia, fintzes de fura, de bardana
Sentences
s'ominia de sos balentes no connoschiat sentidos gasi
Etymon
srd.
Translations
French
virilité,
énergie
English
boldness,
virility,
skill
Spanish
hombría,
arrogancia
Italian
virilità,
bravura,
spavalderìa
German
Männlichkeit,
Dreistigkeit.
pallería , nf Definition
su èssere pageris, bragheris
Synonyms e antonyms
alteriu,
bagianeria,
barrosia,
bragheria,
ispómpiu,
lantarja,
pazosia,
prejumu,
púdriu,
spalleria
Sentences
chi nd'àrtziat a susu bit una stupada, cun totu sa palleria chi portat!
Etymon
srd.
Translations
French
crânerie,
vanité
English
boldness,
boastfulness
Spanish
chulería,
arrogancia
Italian
spavalderìa,
vanaglòria
German
Überheblichkeit,
Eitelkeit.
rochèlla , nf Definition
su fàere o nàrrere de is barrosos chi repicant pretendhendho tropu e cosas trotas puru, su abbarrare abbetiandho fintzes po su chi no andhat bene o po cosas difíciles
Synonyms e antonyms
abbétia,
bicàcara,
rochellia,
tostorrímine
Sentences
e andhe rochella sa chi zughes: candho ti fissas a una cosa za faghet gai a ti che la bogare dae conca! ◊ apo bidu sas avrinas de sas dies e sas rochellas ◊ frúndhiche sa presse e sas rochellas!
2.
piús forte de onzi tribbulia est sa rochella nostra de bi agatare de paghe, prima o poi, unu lughinzu (T.Rubattu)
Etymon
srd.
Translations
French
arrogance
English
arrogance
Spanish
arrogancia,
altanería
Italian
arroganza
German
Arroganz.