abbudagàre , vrb: abbudegare,
abbudescare,
abbudragare,
abbudregare,
abbutegare Definition
tzacare in ragas, betare a bentre, papare meda
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbudhai,
abbuselcare,
abbuzare,
aelcare,
atatamacare,
imbrentai,
irvudhare,
sgagliubbai,
tzèrghere
Sentences
ti abbudegas che sacaju ◊ su cane de su padronu, abbudegadu, bidu su cane meu, si pesaiat reu totu pili astriadu! (G.A.Cossu)◊ in su tzilleri si est abbudescadu de tzichetes
Etymon
srd.
Translations
French
bourrer,
gaver
English
to stuff
Spanish
atiborrar,
llenar
Italian
rimpinzare
German
vollstopfen.
abbudhài, abbudhàre , vrb Definition
tzatzare a meda, a tropu (e mescamente nau cun tzacu); púnghere cun calecuna cosa; pèrdere su bonumore / abbudhaisí de sonnu = drommire meda
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbentruscare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuzare,
aelcare,
imbrentai,
intrudhiri
/
istocagiare
/
abbudhonadu,
annicare,
pirmare
Sentences
si ndhe fit abbudhadu tantu chi su giagadu in su labiolu che fit faladu piús de unu prammu
Etymon
srd.
Translations
French
se bourrer
English
to stuff oneself
Spanish
atiborrar,
llenar
Italian
rimpinzare
German
vollstopfen.
sgagliubbài , vrb: sgallubai,
sgallupai,
sgalubbai Definition
papare a meda, a s'airada, tzatzare a tropu
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuselcare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
intrudhiri
Sentences
acudint a dogna festinu e si sgallubant a ismurzu, a prandi e a cena ◊ cudhus duus cumènciant a sgallupai… un'isciacuera de macarronis a cada s'ant papau!
Translations
French
s'empiffrer
English
to stuff oneself
Spanish
atiborrar,
hartar
Italian
scuffiare
German
gierig essen.