allupíri , vrb rfl: allupriri,
allurpire,
allurpiri Definition
su si betare che lupu, papare che lupu, aira
Synonyms e antonyms
afarcai,
allupiare 1,
botzicare,
ingolopire
Etymon
srd.
Translations
French
se jetter sur la nourriture,
se gaver
English
to throw oneself like a wolf,
to gulp down
Spanish
atracar,
hartar
Italian
avventarsi come un lupo,
ingozzarsi
German
gierig essen.
arròschede, arròsci , vrb: arròsciri,
orròschere Definition
gustare o provare una cosa a tropu fintzes a fàere a gana lègia o batire s’idea de no ndhe bòllere àteru, de no ndhe bòllere prus; fàere provare una gana sobrada, ifadare / ind. pres. dèu arròsciu [ar-rò-sciu], tui arroscis, issu arroscit; pps. arróschidu, arróschiu, arrósciu [ar-ró-sci-u]
Synonyms e antonyms
achigulare,
afastiai,
annischissai,
apibiare,
apurrire,
cascaviare,
fastidiai,
irfadèschere,
memulare,
pibincai
| ctr.
desizare,
piàchere
Sentences
mancai coidit a dh'arrosci, si est pigau a bonas gei trabballat ◊ chini de nosus duus si arroscit de amai? ◊ foras de coru miu totu su mundu arròsciu ◊ mellus a si disigiai chi non a si arròsciri ◊ bessiminci, toca, ti apu arrósciu che sa petza pudéscia!
2.
lassadhu papai in paxi sentza de dh'arrosci cun is litanias tuas!
Translations
French
assommer
English
to bore
Spanish
hartar
Italian
stufare,
annoiare
German
langweilen.
atatàre , vrb: atzatzare,
sassai,
tatare* Definition
papare, bufare, fintzes a èssere prenos, fintzes a si ndhe bogare su fàmene, su sidi, su disígiu
Synonyms e antonyms
abbentrare,
assevare,
atzibbare,
colloviare,
ingomare,
isciusciare 1,
mascare,
tèrghere,
tesciare
Sentences
unu matzone in chirca de si atatare fit mirendhe unu bérgulu de ua ◊ isolve sos presorzos, no ti atates de promissas anzenas! ◊ "Deo su mere meu no l’ofenno", narat su cane, "ca si mi mancat issu no mi atato"
Translations
French
rassasier
English
to satiate
Spanish
saciar,
hartar
Italian
saziare
German
sich satt essen.
atrimpanàre , vrb Definition
fàere is timpanzos mannos, prenos, in su sensu de papare e tzatzare meda
Synonyms e antonyms
abbentruscare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
sgagliubbai
Etymon
srd.
Translations
French
se rassasier
English
to shiff oneself
Spanish
hartar
Italian
satollarsi
German
sich sättigen.
intrudhíri , vrb Definition
betare totu a corpus, papare meda, tzatzare a tropu
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
intullai
Sentences
e papant e bufant e, ispingi ispingi, s'intrudhint totu: pani, casu e binu! (V.Ulàrgiu)
Etymon
itl.
intrugliarsi
Translations
French
s'empiffrer
English
to gobble,
to stuff oneself
Spanish
engullir,
hartar
Italian
ingozzare,
rimpinzarsi
German
gierig essen.
irvudhàre , vrb: isbudhare,
isvudhare Definition
tzatzare a meda, ma nau mescamente a disprétziu, de unu chi dhu faet a fura, a dannu de ccn., chentza chi s'àteru bògiat
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbentruscare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
intrudhiri,
sgagliubbai
Etymon
srd.
Translations
French
rassasier
English
to satiate
Spanish
hartar
Italian
satollare
German
sättigen.
sgagliubbài , vrb: sgallubai,
sgallupai,
sgalubbai Definition
papare a meda, a s'airada, tzatzare a tropu
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuselcare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
intrudhiri
Sentences
acudint a dogna festinu e si sgallubant a ismurzu, a prandi e a cena ◊ cudhus duus cumènciant a sgallupai… un'isciacuera de macarronis a cada s'ant papau!
Translations
French
s'empiffrer
English
to stuff oneself
Spanish
atiborrar,
hartar
Italian
scuffiare
German
gierig essen.