irfrenàre , vrb: isfrenare Definition
pigare e trantzire, lassare andhare su frenu; istare, andhare, fàere chentza régula, coment'e chentza frenos
Synonyms e antonyms
| ctr.
frenae
Translations
French
ôter le frein
English
to release the brake on
Spanish
desatar
Italian
sfrenare
German
die Bremse lösen,
entfesseln.
isprèndhere , vrb Definition
pigare e trantzire o iscapiare s'acàpiu / pps. ispresu
Synonyms e antonyms
isòlbere
| ctr.
acapiae,
prèndhere
Sentences
su cadhu si est ispresu e s'est fuidu ◊ como su chi ant presu no faet a dh’isprèndhere ◊ isprendho sos canes pro ti mossigare!
Etymon
srd.
Translations
French
délier
English
to untie
Spanish
desatar
Italian
slegare,
slacciare
German
losbinden,
aufschnüren.
scodredhài , vrb Definition
iscapiare is liòngios, is codriolas
Etymon
srd.
Translations
French
délier
English
to unlace
Spanish
desatar
Italian
slacciare
German
aufschnüren.
strogài, strogàri , vrb Definition
iscapiare cosa acapiada, fàere a lómboru su filu de una madassa, ispodhicare cosa imbodhigada: in cobertantza, arrangiare una chistione; fintzes atrotigare, furriare
Synonyms e antonyms
illiare,
isòlbere,
isprèndhere,
scapiai
/
tirai
| ctr.
acapiae,
prèndhere,
trogai
Sentences
strogaidhu is manus e is peis e lassaidhu andai! ◊ iant strogau is funis e, isprata sa vela maista, si fuant móvius ◊ tocat a strogari cust'auera de su truncu
2.
tui no andas a logu perunu, ca sa madassa dha strogu dèu!
3.
a su pilloni dh'at strogau su tzugu e si dh'at papau
Etymon
srd.
Translations
French
défaire,
dénouer
English
to unlace
Spanish
desatar
Italian
sciògliere,
slacciare
German
lösen,
aufschnüren.