ammoriscàu , pps, agt: moriscau Definition
de ammoriscai
Synonyms e antonyms
acotiau,
regotu
/
abbruschiau
| ctr.
acrangiolau
2.
su pani no depit èssiri ni a faci branda e ni ammoriscau
Etymon
spn.
amoriscado
Translations
French
bronzé
English
browned
Spanish
bronceado,
moreno
Italian
abbrunato,
abbronzato
German
gebräunt.
arrecótu , pps, agt: recotu Definition
de arrecoi; nau de s’orrobba o de sa carre, chi est de colore niedhudu, inniedhigada coment'e cota, a fortza de dh'imbrutare o de pigare sole
Synonyms e antonyms
acotiau,
ammoriscau,
ammurradu
| ctr.
càndhidu,
nídidu
2.
su piscadori portat sa pedhi niedha, arrecota de su soli e de s'ària salia
Scientific Terminology
clr
Translations
French
bronzé,
hâlé,
bruni
English
tanned
Spanish
bronceado,
moreno
Italian
abbronzato
German
gebräunt.
murénu , agt Definition
chi est de colore inniedhigau meda
Synonyms e antonyms
moresinu,
moritu,
múrinu
Sentences
su piciocu miu est artu, sutili e bellu, murenu e gratziosu ◊ bio caras murenas indolias de sudore
Surnames and Proverbs
smb:
Murenu
Etymon
spn.
Translations
French
brun,
foncé
English
dark
Spanish
moreno
Italian
bruno,
scuro
German
braun,
dunkel.
múrinu , agt Definition
si narat de su colore chi assimbígiat a sa mura, ma mescamente de unu colore prus craru - murru, colore de sórighe - chi assimbígiat a su chinisu, a is nues niedhas / ispiga múrina = spigamurra, órgiu de topis, erba areste chi faghet un'ispiga chi assemizat a s'ispiga de s'orzu (Hordeum murinum); bisura m. (de ccn.) = umbrada, dispiàghida, arrennegada
Synonyms e antonyms
iscuricosu,
murenu,
murinatu,
nebidosu
/
chijinatu,
cinisacu,
cinixali
| ctr.
giaru,
lugosu
Surnames and Proverbs
smb:
Murinu, Murino
Scientific Terminology
clr
Etymon
srd.
Translations
French
noirâtre,
brun
English
blackish
Spanish
moreno
Italian
nerastro,
bruno
German
schwärzlich,
braun.