istíca , nf, nm: isticu,
sticu Definition
pua, orrugu de cambu nou de una linna chi si ponet po ndhe innestare un'àtera mata (pruschetotu areste ma chi si assimbígiat: es. de pirastu po fàere a pira, de ogiastu po fàere a olia) e fintzes orrugu deretu de linna fine bastat chi siat; in cobertantza, arreghèscia / bocare isticas = nau de unu, bogai frocus, arreghèscias, istibbas
Synonyms e antonyms
ifertura,
inferchidura,
infertu,
pitzu
Sentences
s'innestadore at postu isticas bellas ◊ inferchi isticos in su truncu ◊ calchi isticu chi fit brotendhe est perdendhe sas fozas
2.
chena brotare ambos dae un'isticu, semus de sa matessi linna!
Etymon
itl.
stecca
Translations
French
greffe (agric.)
English
scion
Spanish
púa,
injerto
Italian
marza
German
Edelreis.
sàgiu , nm: sazu Definition
ispina manna, longa, de unas cantu matas (es. pirastu, calàvrighe, prunischedha); genia de tapu fine de linna chi si ponet a sa carrada, crau longu de linna e in calecunu logu fintzes un'ischidone piticu; marcu biaitu; lobu de sartitzu / latzu a sazitu = sorigarzu
Synonyms e antonyms
acutzoni,
bucioni,
pibirisia,
isticone,
istrajone,
sajone
Sentences
dormint nudas, pienas de sazos, sas àrvures ◊ unu sazu mi at intratu in su pede ◊ tandho ses tue sa pistighinzosa chi forroxas che sazu in sa piae! (A.M.Pinna)
2.
su carradellu est a butiu dae su sazu ◊ sa corda dha ponent a arrustire in su sazu
3.
unu sazu de salditza
Surnames and Proverbs
smb:
Saggiu, Satgiu
Translations
French
aiguillon,
épine,
cheville
English
prickle
Spanish
aguijón,
púa,
espiche,
tarugo
Italian
acùleo,
zìpolo
German
Stachel,
Spund.