abbucaciài , vrb: abbucagiare Definition
nàrrere cosa a unu coment'e a briga, faendhodhi iscàndhalu ananti de gente, fàere callare o istare mudu, citiu
Synonyms e antonyms
abbucai,
abbufiare,
certai,
irmurrare
Etymon
srd.
Translations
French
reprocher
English
to reprove,
to rebuke
Spanish
reprender,
regañar
Italian
rimproverare
German
vorwerfen.
addordigàre , vrb: addortigare,
atorticare,
atortigare Definition
bínchere sa fortza de ccn. cosa atrotigandhodha, incrubandho o acostindho apare is duos càbudos; imbodhigare cosa a tantas bortas; nau in cobertantza, ammasedare a unu, aderetzare in su cumportamentu, giare curretzione / a. sa bica = abbrandhare s'atrivimentu, sa barrosia de ccn.
Synonyms e antonyms
atortiae,
atrotixai,
indortigare
/
trogai
/
annestrare
2.
cussu est malu chei su pudidinosu, ma si benit in petus de su tiu za lu addórdigat bene!
Etymon
srd.
Translations
French
tortiller,
corriger
English
to twist,
to correct
Spanish
torcer,
corregir,
reprender
Italian
attortigliare,
corrèggere il comportaménto
German
verbiegen,
zurechtbiegen.
chiriellàre , vrb Definition
nàrrere chiriellas, brigare a unu, abbarrare a chistionu
2.
sa mama si est posta a chiriellare pedindhe de dhi mutire su dotore ◊ sa giustíscia los chiriellet a issos ebbia!
Etymon
srd.
Translations
French
réprimander
English
to rebuke
Spanish
reprender,
echar una bronca
Italian
rampognare
German
Vorwürfe machen.
ingiugliàre , vrb: ingiuliare,
ingiurzare,
ingiurxai,
intzugliare,
intzuliare,
inzulzare,
inzurjare,
inzurzare Definition
nàrrere cosa coment'e giaendho una briga; fintzes pigare a befa, nàrrere cosas chi ofendhent, chi faent crepu, fele, tzacu; pònnere o nàrrere s'ingiúliu a unu coment'e númene a befa (o po àteru)
Synonyms e antonyms
argumentare
/
abbenzare,
aciociai,
ignuliare,
ilzenzare,
indulzare,
intzurtai,
isvenzare
/
allomingiai,
aparalumenare,
aproegliare,
imparanigiai
Sentences
a Cristos li ant porriu sa cannita ingiugliàndheli "Ecce Homo"◊ m'ingiurgiavat chi avio dolu de su mortore de frade meu ◊ si est arrabbiatu contr'a su babbu intzugliànneli chi no fit gai vetzu e chi potiat travagliare ◊ Mialinu a sos políticos sardos lis intzugliaiat de àere trascuratu sa campagna ◊ mi aiat intzugliatu chi Zacu istaiat chin mecus ca li fachia sos cómpitos
2.
sos pitzinnedhos l'inzurjaiant ridendhe e li dispiachiat meta ◊ bi ndh'at chi a sa sotzietate nostra l'inzurzat ◊ totus m'inzulzant sa povertade ◊ mi ant intzugliatu chi so burdu ◊ cussas contularzas sunt intzulienne a totus nenne fàulas!
3.
si funt ingiuliaos de pare a pare
Translations
French
reprocher,
injurier,
insulter
English
to upbraid,
to insult
Spanish
reprender,
insultar
Italian
rimproverare,
ingiuriare,
insultare
German
vorwerfen,
beschimpfen.