abbetiàe, abbetiài, abbetiàre, abbetiàri , vrb: betiare, vetiare Definition arrespòndhere, foedhare ancora arrespondhendho contras a su chi narat s'àteru, sighire a foedhare torrandho a nàrrere sa cosa giai nada; prnl., pigaresidha a bétia, annervare Synonyms e antonyms aconchizare, acorrochinare, arrebbecae, atoliai, briare, certai, profidiai, reotare, rempicare, tencinare, tostoinare / achibberare, acroconai, collobbiare, contierrare, inchibberare, inchighiristai, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences dh'iat abbetiau: No, tui no mi as a isciacuai mai is peis! ◊ faint unu fillu unu fillastu e nemus porit abbetiai! ◊ no po abbetiai, ma cussus fiant malloredhus, no cruguxonis! ◊ cudhu Fulanu fadiat de sangunau "Marongio" e dèu a abbetiai: "Marongiu!" ◊ su mere de sa tanca abbétiat pro no lia tzèdere, ca cheret cussa puru ◊ e cudha a narri carei, abbetiendu torra: No dhu est! ◊ abbetiendi, sighiant a tzerriai "cafei" cudha cosa chi cafei no fiat ◊ sa filla abbetiàt, ma su babbu no dha creiat etotu 2. abbetiaus chi candu si fuedhant e s'iscriint duas línguas, sunt duas culturas chi si agatant faci apari ◊ ti bollu biri abbetiendidhu in faci! Translations French s'obstiner, s'entêter, objecter English to obstinate, to object Spanish empeñarse, reñir Italian incaponire, replicare, obiettare, altercare German streiten, sich versteifen, einwenden.

atachizàre , vrb Definition brigare fatuvatu Etymon srd. Translations French chercher chicane à qqn. English to brawl Spanish reñir, armar camorra Italian attaccar brighe, rissare German raufen.

atorigài, atorigàre , vrb: aturigare, aturricare Definition pruschetotu, pònnere o atzitzare is canes aifatu de gente o de animales; nau foedhandho de gente, giare una briga, pigare a tzérrios, bogare in bregúngia, nàrrere cosa a ccn. po dhi pònnere presse, po dhu apretare a fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms aciopai, agegherai, ateneae, atiare, auntzare, chissire, brigare, incidai, inciulai, insissiligai, intzugare, intzullire, ubetzare | ctr. caciare 2. si bi lompo los atúrigo, cussos pisedhos! ◊ no dhu depeus atorigai: depeus avantai is calidadis chi tenit (R.Boi)◊ sos Zudeos ant cumintzadu a l'aturricare nanne: Su sàpadu est pecadu a picare pesu a pala! Etymon ltn. auctoricare Translations French pousser, inciter English to instigate Spanish azuzar, reñir Italian aizzare German hetzen.

certài , vrb: cheltare, chertare, chestare Definition pigare foedhos s'unu cun s'àteru, foedhare a boghes s'unu contr'a s'àteru; nàrrere foedhos de briga e fintzes de ammeletzu a unu / certai a unu = dare una briga a unu; certai de pari a pari = brigare s'unu cun s'àteru Synonyms e antonyms abbetiae, briare, brigociae, cuntierrare, ghirtare, irvapiare, pabarotare, pletare, trilliare Sentences mairu e mulleri funt sempri certendi: ma poita s'ant a èssi cojaus, si no si podenta biri?! ◊ sas dies mias, duncas, passare las devo chertendhe? ◊ ant certau e arropaus puru si funt 2. dh'iat tzerriau su maistu e dh'iat certau ◊ dèu dha certai sempri, a sorri mia Surnames and Proverbs prb: candu unu non bolit, duus non certant Etymon ltn. certare Translations French se quereller avec qqn., gronder English to quarrel, to scold Spanish pelear, reñir Italian diverbiare, bisticciare, sgridare, redarguire German streiten, schelten.

«« Search again