afrinzàre , vrb Definition
passare acanta agiummai tocandho, tocare a lébiu a lébiu, imbarare; fintzes istare a s'atrollada cun ccn., su si pònnere impare a istare o a fàere calecunu afàriu / no ndhe afrinzat ne a perda e ne a muru = no ndi fait bèni una
Synonyms e antonyms
afrinare,
ifrixare
Sentences
sas carradas, candho sunt prenas dat gosu fintzas su las afrinzare! ◊ crachina bella sa de Narbolia: candho ti afrinzas a su muru no atacat a su bestimentu!
2.
ais biu cun chie si ch'est afrinzada cussa? Ma no at a durare meda!
Etymon
srd.
Translations
French
frôler,
raser
English
to graze
Spanish
rozar,
rasar
Italian
rasentare
German
streifen.
arràre , vrb Definition
segai arra, sida; fàere moida de sida
Synonyms e antonyms
assidare,
scirrai
/
bacanare,
istripitare,
sciumbullai,
tzacai
Etymon
srd.
Translations
French
déboiser
English
to strip of leaves
Spanish
retazar,
rozar
Italian
sfrascare
German
lichten.
costanàre , vrb: acostanare Definition
fàere costanas, freaduras
Synonyms e antonyms
friai,
malandrare,
piticare
Etymon
srd.
Translations
French
érafler,
écorcher
English
to produce a sore in sthg
Spanish
escocer,
rozar
Italian
fare guidalésco
German
Druckschaden machen.
ifrixàre , vrb: isfrisare,
isvrixare Definition
passare acanta meda, arrasigandho, agiummai tocandho
Synonyms e antonyms
afrinare,
afrinzare,
atuciare,
frasiari
Sentences
li so passadu a fiancu ifrixèndhelu ◊ su cane ch'essit che allutu, si che betat a putu in d-unu buscu pariat chi l'aiat isvrixadu su raju ◊ su calore de sa tita mai isvrixada mi turmentat su coro ◊ si li acúrtziat su trau a deminos chi li fit isvrixendhe sos caltzones cun sos corros
Translations
French
frôler
English
to graze
Spanish
rozar
Italian
sfiorare
German
streifen.
immatài , vrb: immatzai,
irmatare,
ismatare,
smatai Definition
ispatzare, illimpiare su terrenu segandhoche is tupas po dhu prènnere a laore, o fintzes po pàsculu
Synonyms e antonyms
ammatutzare,
ilbratare,
illitiare,
irbuscare,
irrascare,
ismatutzare,
ispatare,
matai
Etymon
srd.
Translations
French
débroussailler
English
to root out
Spanish
desmontar,
rozar
Italian
sterpare
German
vertilgen.
iscadrapiàre , vrb: scadrapiare Definition
fèrrere de fiancu, coment'e a arrasigadura
Synonyms e antonyms
arrasciare,
arrasicare,
ratzigare,
saricare
Translations
French
frotter
English
to graze
Spanish
rozar
Italian
prèndere di strìscio
German
streifen.
ispatàre , vrb: ispatzare 1 Definition
illimpiare sa terra segandhondhe totu su matedu po dha prènnere, o fintzes segandhondhe s'erba; illimpiare, frobbire
Synonyms e antonyms
ammatutzare,
ilbratare,
immatai,
irrascare,
isputzucrare,
matai,
scrachirai
Sentences
su terrinu cheret ispatadu ca sa malesa no lassat crèschere àteru ◊ comintzeit a bogare coighina ispatendhe majas de chessa ◊ za mi est costadu ispatendhe rú e tetinosu pro pesare sos ozastros!…◊ tocat de ispatzare sos oros de s'irriu ◊ no mandhant un'operaju po ispatzare s'erba chi ch'est!
2.
ispatare sa corte de sa linna ◊ dàemi su frebbeucu a l'ispatare su nasu a su ninnu!
Translations
French
déboiser,
dégarnir un terrain des buissons
English
to clean,
to clear of the trees (bushes)
Spanish
rozar
Italian
sbrattare,
disboscare,
decespugliare
German
abräumen,
abholzen.
scrabutzinài , vrb: scrabutzionai Definition
iscarrafiare o forrogare comente faent is pudhas; passare o andhare friga friga, nau siat de gente e siat de bestiàmene / s. su fogu = morigare, acontzare su fogu
Synonyms e antonyms
arruncinai,
scarrovai,
sciorroncinai,
sforrogonai,
scrabussonai
/
scrovinai
Sentences
is pudhas funt scrabutzinendi terra
2.
e bessiminci, gei ses un'ora scrabutzinendi!
3.
su fogu est istudau, no serbit a dhu scrabutzinai! ◊ tocat a scrabutzionai su fogu po no ndi dhu lassai istudai
Translations
French
se frotter
English
to rub oneself
Spanish
frotar,
rozar
Italian
strusciarsi
German
sich streifen.