grispisàre , vrb: crispiai Definition
ispergiare abba o àteru
Synonyms e antonyms
arrusciai,
babbiscare,
schiscinai,
spripidhai
Etymon
srd.
Translations
French
asperger
English
to spray
Spanish
salpicar,
rociar
Italian
spruzzare
German
spritzen.
incespiài , vrb: inciaspiai,
incispiai,
inciuspiai,
ingespiai Definition
fàere a ispertiadas, a mancighedhas coment’e a istidhigadura o ispergiadura de diferente colore, comente est sa linna allisada o cosa chi paret grandhinada, a màncias / èdera inciaspiada = zenia de edra totu a marcos in sa foza; ortziada inciaspiada = itl. attìnia iridescènte; incespiadu de oro = ifustu in oro
Synonyms e antonyms
ciaspiai,
iscacare
Sentences
sa passionera est ingespiada de asulu ◊ dhi ant arrigalau unu mucadori de conca arrúbiu ingespiau in bidri ◊ portat is pius incispiaus de cosa chi si at postu in conca ◊ is mumusedhus sardus puru funt inciaspiaus e pintulinaus che cussus istràngius
Etymon
srd.
Translations
French
tacheter
English
to spot
Spanish
manchar,
salpicar
Italian
chiazzare,
picchiettare
German
beflecken
strichidhài , vrb: istrinchidhare*,
stridhicai,
stridhincai,
strinchidhai Definition
brillare, iscúdere, fèrrere atesu sa cosa a istídhigos o modhe modhe, isciúndhere cun istídhigos de cosa chi brínchidat (es. fintzes comente faet s'ispumante o àtera cosa gasada)
Synonyms e antonyms
abbrubudhai,
botiare,
frofroai,
ischirtzare,
santziare,
sbrufulai,
tzampulicare
Sentences
strichidha àcua santa, debressi! ◊ no bollu a mi strichidhai cuss'àcua! ◊ dh'at totu stridhicau de carcina ◊ po fai sa frégua si stridhicat àcua frida apitzus de sa símbua ◊ cun totu cussu ludu dha strichidhant
2.
dha biu essendi de mari strichidhada e currendi a s'istrumpai in s'arena
Translations
French
gicler,
éclabousser
English
to splash
Spanish
salpicar
Italian
schizzare,
inzaccherare
German
bespritzen,
beschmutzen.