cogàlzu, cogàrzu , nm: corcarju, corcàrgiu, crocarzu, crogàgiu, crogàgliu, crogàrgiu, crogarzu, crogaxu Definition ispétzia de cullera de corru po usu de is pastores in su cuile: dha faent de sa punta de unu corru de boe o de su mascu de is brebès, o fintzes de linna mannas / ungras de cogarzu = tropu longas; tocare su corcarju a ccn. (nadu brullendhe) = tocare sa manu Synonyms e antonyms collàrgiu, cragallu, giogalzu, locarzu, pilita / cdh. curredha Sentences no ndi dhu ant a bodhí mancu a crogaxu! ◊ in su cubile bi at abbarrau corcarjos e fruales ◊ a sos oto annos fio crapitarju: tandho li desi ghetu a su corcarju, a su recotu, a sa bituera (P.Piga)◊ e chie leat tirudhas, tirudhones, palas de forru e cogalzos! 2. segadichelas cussas ungras de cogarzu! Surnames and Proverbs prb: chie faghet trudhas faghet cogarzos ◊ chie zuchet corcarju papat late! Scientific Terminology ans Etymon ltn. cochlearium Translations French cuiller de corne English horn spoon Spanish cuchara de cuerno Italian cucchiàio di còrno German Hornlöffel.

corrédhu , nm Definition min. de corru; istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu; istúgiu po chistire paperis; genia de tassa po bufare, de corru; genia de imbodhigadura de is pilos, petonaos a manera de fàere coment'e unu corru curtzu; fintzes una genia de pentzamentu o ravinu malu a iscutulare Synonyms e antonyms corritedhu / corredha, corrigale 2. a su maridu lu cumannaiat a bacheta e lu faghiat pisciare in corredhu ◊ a tabbacare de su corredhu meu chie bi at a pònnere maledade?! Surnames and Proverbs smb: Correddu / prb: cartas cantant in corredhu Scientific Terminology stz Translations French étui à corne English horn-case Spanish estuche de cuerno Italian astùccio di còrno German Hornfutteral.

corrigàle , nm Definition istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu Synonyms e antonyms corredha, corredhu, corriscedhu Sentences zughiat unu corrigale de tabbacu Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French tabatière de corne English horn stuffbox Spanish petaca, tabaquera Italian tabacchièra di còrno German Schnupftabaksdose aus Horn.

corriscédhu , nm Definition istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu Synonyms e antonyms corredha, corredhu, corrigale Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French tabatière de corne de bœuf English ox-horn snuffbox Spanish petaca de cuerno de buey Italian tabacchièra di còrno di bue German Schnupftabaksdose aus Horn.

córru , nm Definition genia de ossu longu, prus grussu in s'arraighina e a punta comente acabbat, chi essit a loba in conca a unos cantu animales; po assimbígiu, genia de antenna chi portant o chi bogant unos cantu bobbois; aina po sonare a surbadura; calecuna cosighedha, o una parte, a punta, parte de un'àina a puntas adata po púnghere e pigare (es. frochidha, frochita); cosa de pagu contu o nudha puru / min. corritedhu, corrixedhu, corrichedhu Synonyms e antonyms tzulumbone / corratzu, cuzone, unglone Idioms csn: is corrus de sa buca = tretu inue abbojant sas laras a parte e àtera; su c. de sa manu = su tretu in mesu tra su pódhighe mannu e s'inditziali; corr'e vaca = vacacorru, zenia de cocoi; sos corros de su treutu, de sa furcheta, de sa luna, de su pani = parte puntzuda; sumbreri de corros = su capedhu de su predi de unu tempus; a c. de foras, de aintru = a s'ala de fora, de intro; corr'in cúcuru = zenia de puzone, lèpuri de argiola, pipiaghena; èssiri solu che unu c. = solu deunutotu; fai abbasciai is corrus a unu = irmurriare, fàghereli passare sa barrosia; pònnere sos corros a ccn. = intendheresila cun sa muzere (o si est fémina cun su maridu); segai a c. petza = de sbiàsciu, male, faghindhe o lassendhe carchi corru, a corru schíscinu; asub'e is corrus cincu sodhus = a prus de su dannu sa befe puru; bogare sos corros = (nadu de zente), lassai sa brigúngia, istare cun àtere chentza ndhe àere birgonza; betàresi a c. fichidu (in d-una chistione, in carchi cosa)= betàresi a burbas mortas, sentza de fai contu de su perígulu o de su dannu; zirare sos sete corros de sa bidha = bagamundai meda Sentences su crabitu est faghindhe sos corros ◊ su cocoi candho caminat bogat sos corros ◊ a su tirriolu sos pisedhos lu leant a corros pro lu fagher ballare 2. est sicu che corru caldiadu ◊ est lanzu che corru ◊ est abbarrau solu coment'e unu corru dae candho li est morta sa muzere 3. seciassí in su corru de su letinu, si no dhui at cadira! ◊ fait càschidus aici longus chi is corrus de sa buca dhi arribbant a is origas ◊ gei no mi ant a biri in su corru de su ballu! 4. de totu su triballu chi li ses faghindhe a cussu tramposu ndhe as a tènnere unu corru! 5. sonai, corrus, sonai po custa genti de cabuda ca una bècia fiuda si est torrada a cojai! 6. su pupu est rutu e s'at fatu unu corru in chervedhos 7. ita chi iast fatu s'ancara de dha isposai, nd'iast a èssi portau de corrus!…◊ ita bandera de corrus chi ti ant a cuncordai!… 8. tue bogas sos corros candho no bi at neune! ◊ gai cheret, chi boghes sos corros!… toca e bae a su cumandhu, za no est cosa de ndhe aer birgonza! ◊ Frantziscu fit pranghindhe su de s'èssere betadu a corru fichidu in d-unu machine gai mannu Scientific Terminology crn Etymon ltn. cornu Translations French corne English horn Spanish cuerno Italian còrno, rébbio German Horn, Zinke.

tufigédhu , nm: tufixedhu Definition gioga manna chi si manígiat fintzes po sonare coment'e corru Synonyms e antonyms bórnia, corra, corredha, corróina, tufa* Sentences tiu Perdu tenit unu tufixedhu chi s'intendit sa boxi de su mari portendidhu a s'origa Scientific Terminology sjl Translations French triton English triton Spanish tritón Italian tritóne, conchìglia a còrno German Tritonshorn.

«« Search again