irradichinàre , vrb: irraichinare,
irraicrinare,
irraighinare,
irrexinai Definition
bogare de is arraighinas; iscarragiare is arraighinas; in cobertantza, istesiare, fàere mòvere, fàere pesare e andhare
Synonyms e antonyms
iddarraighinare,
iserrighinae,
ispiconare,
scotzedhai,
sderrexinai
Sentences
unu caróngiu mannu trodolendi de costera ndi at irrexinau arrolis e suerxus
2.
fit a gherra a mi ndhe irraighinare dae su letu!
Translations
French
déraciner
English
to uproot
Spanish
desarraigar
Italian
sradicare,
divèllere
German
entwurzeln.
iscratzàre , vrb Definition
segare a tiradura e isperradura, a iscórriu, naes, cambos e cosas deasi (fintzes bestimentu in sa cosidura)
Synonyms e antonyms
ilgratzare,
iscosciai,
scascellai
Sentences
no pighes a cussa camba ca est fine e ndhe l’iscratzas! ◊ comente mi so imbassiadu mi apo iscratzadu sos pantalones in mesu de ancas ◊ su limone si ndh'est totu iscratzadu de cantu ndhe zughet: cheriat afurcarzadu!
Translations
French
déchirer
English
to break by drawing
Spanish
arrancar
Italian
divèllere,
scosciare
German
die Schenkel ausrenken.
istodhíre , vrb: istudhire Definition
tirare de fundhu (nau de erbas, cosas prantadas), arregòllere, pigare
Synonyms e antonyms
bodhire,
collire,
irrampare,
istòdhere,
tirai,
tòdhere
Sentences
no s'istodhit un'àrvure annosa pro la piantare in àteru terrinu! ◊ a boltas pianghet pro ndh'àere istudhidu unu fiore ◊ sunt istodhindhe sos budrones de sa ua ◊ ma ite animale malu fit arrivadu a l'istodhire totu cussa cariasa?!
Etymon
srd.
Translations
French
arracher
English
to tear up
Spanish
arrancar
Italian
strappare,
svèllere,
divèllere
German
reißen,
ausreißen.