ammuntadòre , nm, agt: ammurtadori,
ammutadore 1,
ammutadori,
ammutaroi,
muntadore Definition
personàgiu, èssere de sa fantasia chi càrrigat a sa gente in su sonnu, candho unu est dormiu e dh'assicat; chi faet assicare, faet a tímere; unu chi faet maias, prus che àteru furone chi frandhigat animale (mescamente porcu) po dh'asseliare e citire, o fintzes is canes de àtera manera, chi no fatzant iscóviu chi dhue at gente angena furandho / s'a. benit, essit, falat, bàrriat a unu; a. de sete berritas = èssere de sa fantasia, nadu a sos pisedhos pro los fàghere a timire
Synonyms e antonyms
ammantadore,
ammuntadura,
ammuntamentu,
carrigadore,
mascatzu,
mutadori,
mutarolla,
pesàdighe,
pindàciu 1,
surtora
Sentences
sonnu ammuntadore ◊ mi est torranne s'amuntadore chi mi est bénnidu aintro de note ◊ nant ca a mesunoti essit s’amutaroi
2.
àbbile ammuntadore, lassa sos anzones meos! ◊ imberriados ammuntadores abbistos solu a oferire sónnios ◊ sa note niedha ammuntadora dat tragonazas de tempus malu
4.
si no faghes a bonu giamo s'ammuntadore de sete berritas a ti che leare!
Etymon
srd.
Translations
French
cauchemar,
lutin
English
nightmare,
elf
Spanish
pesadilla,
duende
Italian
ìncubo,
follétto
German
Alptraum,
Kobold.
doènna , nf, nm: duena,
duenda,
duendu,
duengu,
duèngia,
duenna Definition
un'èssere de sa fantasia, pentzau a bortas coment'e malu, a bortas coment'e bonu; fintzes pantuma, persona làngia meda
Synonyms e antonyms
dinghellu,
fogliete,
mascatzu,
matzamurredhu,
mauredhu,
surtora
/
fada
Sentences
Castedhu de Susu est acabbau a logu de cogas e duendas ◊ is umbras si avolotant coment'e duendas malas ◊ mannai cantat che doenna ◊ no agatant sa zanna pro intrare e pregant sos duengos a lis dare azudu ◊ innòi no nci at fantàsimas e mancu duendas ◊ duenna malarita, tui mi bollis bociri!
2.
mi ndhe at furau su sentidu una duenda…
Etymon
spn.
Translations
French
gnome,
lutin
English
gnome,
elf,
devil
Spanish
gnomo,
duende
Italian
gnòmo,
follétto,
diàvolo
German
Kobold.
fogliète , nm Definition
un'èssere de sa fantasia, pentzau a bortas coment'e malu, a bortas coment'e bonu; nau de piciochedhu, botosu, allutu
Synonyms e antonyms
doenna,
mascatzu,
matzamurredhu,
mauredhu
Etymon
ctl.
follet
Translations
French
lutin
English
elf
Spanish
duende
Italian
follétto
German
Elf,
Elfe.
mascàtzu , agt, nm: moscatzu Definition
bisu malu, timoria de bisu malu; un'èssere fatu a pentzamentu, chi no si agatat, prus che àteru pentzau coment'e malu; chi o chie est malu
Synonyms e antonyms
ammuntadore,
carrigadore,
mutarolla,
pesàdighe,
pesadíglia,
pindàciu 1,
surtora
/
doenna,
matzamurredhu,
mauredhu
Sentences
sa disgrasciada, a gridos e minetas, de mascatzu mi tratat e de vile: si sos ojos fint ballas de fusile mi tiat fragassare ossu e petas (P.Casu)◊ no at mancu simizu de cristianu, paret unu mascatzu, adderetura!
2.
a contu tou Giorzi est unu mascatzu? No betat pedra a pudha!
Scientific Terminology
fnt.
Etymon
ltn.
masca
Translations
French
cauchemar,
lutin,
ogre
English
nightmare,
imp,
ogre
Spanish
pesadilla,
coco,
bu
Italian
ìncubo,
follétto,
òrco
German
Alptraum,
Alp,
Oger.
maurédhu , nm Synonyms e antonyms
doenna,
fogliete,
mascatzu,
matzamurredhu
Etymon
srd.
Translations
French
lutin
English
elf,
whizzkid,
lilliputian
Spanish
geniecillo,
duende
Italian
geniétto lillipuziano,
follétto
German
Kobold.
sultòre , nf, nm: surtora,
surtore Definition
(in –e finzes nm.) duos diferentes personàgios fatos a pentzamentu: unu chi iat a bènnere in su sonnu, s'àteru (fémina) chi che suspit su sàmbene a is pipiedhos; in cobertantza, aprofitadore mescamente giaendho dinare a préstidu
Synonyms e antonyms
ammuntadore,
carrigadore
/
súivile,
surbéntile
/
aggangadore
Sentences
dipínghere dia fea una sultore cun sos pilos ispartos pro dolore e sa persone a únchinu torrada (B.Mureddu)
Scientific Terminology
fnt.
Etymon
srd.
Translations
French
lutin,
vampire
English
elf,
vampire
Spanish
duende,
vampiro
Italian
follétto,
vampiro
German
Kobold,
Vampir.