abbalaucàre , vrb Definition
coment'e meravigliare meda de lassare o istare coment'e chentza cumprèndhere
Synonyms e antonyms
abbaucare,
abbanghelare,
abbelare,
abbentai,
abberelare,
ammaculare,
atolondrai,
atontonare,
ispantai,
scilibriri,
stolondrai
Etymon
itl.
baloccare
Translations
French
abasourdir,
stupéfier
English
to astonish,
to bewitch
Spanish
asombrar,
pasmar,
admirar
Italian
sbalordire,
incantare
German
verblüffen,
bezaubern.
ecisài, ecisàre , vrb: acisai Definition
prus che àteru, incantare cun sa bellesa
Synonyms e antonyms
inamorai,
indeosare
/
afatugiare,
afaturai,
ammaghiare,
ammainai,
ammajarzare
Sentences
funt froris chi praxint cun follas de coloris chi ecisant
Etymon
spn., ctl.
etxisar
Translations
French
envoûter,
ensorceler
English
to charm
Spanish
hechizar
Italian
incantare,
ammaliare
German
bezaubern,
bestricken.
incantài , vrb: incantare Definition
fàere incantos, mescamente in su sensu de pigare, bínchere, acapiare s’àteru o fàere abbarrare ammammalucaos cun calecuna cosa ispantosa, de bonu o de bellu meda (fintzes solu pentzau deasi): si narat fintzes de unu mecanísimu o de calecuna parte chi si firmat, no si movet po difetu, o sighit arrepitindho sa matessi cosa (es. discu); nau de sa giustítzia, leare su chi tenet a unu e bèndhere a fortza, pònnere a s’asta (o a s’asubasta) po dhi fàere pagare unu dépidu
Synonyms e antonyms
ecisai,
inamorai,
indeosare
/
abbelegare,
ismentare
Sentences
mamma tua ti at fatu pro incantare a mie! ◊ bae chi no m'incantas tue, mancari ndhe zutas de barra! ◊ mih no t'incantet ca la ses bidindhe bella: proa si est bona! ◊ sos abbocaos in sos protzessos incantabant sa zente chin sos porrogos issoro ◊ mai t'incantit arriu sulenu mancai luxat coment'e cristallu!
2.
sa zustíssia t'incantet!
Etymon
itl.
Translations
French
charmer,
ravir
English
to enchant
Spanish
encantar
Italian
incantare,
estasiare
German
verzaubern,
begeistern.