Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

atendiài , vrb Definition pònnere o fàere a manera chi una cosa abbarret istirada, cun is càbudos o is oros tiraos Synonyms e antonyms istèndhere, istenniare, istèrrere, istirare, stendiai, tèndhere Sentences sa funi aténdiat fintzas chi si segat ◊ si aténdiat sa pasta cun su túturu Surnames and Proverbs prb: atendiai su pei in cunforma a su lentzoru Etymon srd. Translations French étendre English to stretch Spanish distender Italian distèndere, stirare German strecken.

ispixàre , vrb Definition isciusciare is pinnigas, is piegas, istèrrere una cosa pinnigada Synonyms e antonyms ispinnicare | ctr. apigiare Etymon srd. Translations French repasser English to spread (out) Spanish desplegar, desdoblar Italian spiegare, stirare German auseinanderfalten.

istirài , vrb: istirare, istiriare, stirai Definition tirare (o incracare) cosa a manera de dh'allonghiare, de abbarrare prus isprata, larga, chentza piegas; nau de gente, fàere abbituare a s'irfortzu, a sa pelea, a su trebballu (o fintzes mòrrere)/ istiràresi = genia de móvia de sa carena (apustis chi est istétia ora meda firma) coment'e a istiradura (mescamente de cambas e de bratzus), a illonghiadura, coment'e chi serbat a dha fai istai mellus (ma chi parit mali a dhu fai ananti de genti); lassai istirai sa t. = candho at própiu, lassare asciutare, chi sa terra suspat bene s'abba Synonyms e antonyms atendiai, ispàlghere, istèndhere, istiriolare, stendiai, tèndhere / tirai / pranciai | ctr. abbajonare, acocovedhae, afrascillonai, atuturae 2. s'ómine, si no est istirau a minore, torrat a risu, sa gana li sichit sas códias 3. a s'istirai a sa fossa! Translations French tendre English to stretch Spanish tender, estirar Italian stirare, tèndere German strecken.

pranciài , vrb: apranciare, pranciare, pranciari, prantzare, prenciai 1, prentzare 1 Definition istirare bestimentu de orrobba cun sa prància budhia po che dhi bogare is pinnigas, is tzirbisas, e calare méngius bestia; nau in cobertantza, furare Sentences Chica, a dha biri, girat che unu fusu, cosit e isciàcuat e prènciat ◊ a Ninnitedha bella bi lu cherzo pranciare a intentu, su bestire! ◊ notesta dh'imbidonu e cras prànciu su telu ◊ bestimenta bene pranciada no giughet pijas ◊ cussa no cosit, no prànciat e no arrandat! 2. mi che ant prantzau sas forramentas chi aia in su cunzadu ◊ a primu de totu prànciat sa busciaca, màssimu si est in die de pensione! Etymon ctl., spn. planxar Translations French repasser English to iron Spanish planchar Italian stirare German bügeln.