atendiài , vrb Definition pònnere o fàere a manera chi una cosa abbarret istirada, cun is càbudos o is oros tiraos Synonyms e antonyms istèndhere, istenniare, istèrrere, istirare, stendiai, tèndhere Sentences sa funi aténdiat fintzas chi si segat ◊ si aténdiat sa pasta cun su túturu Surnames and Proverbs prb: atendiai su pei in cunforma a su lentzoru Etymon srd. Translations French étendre English to stretch Spanish distender Italian distèndere, stirare German strecken.

ispixàre , vrb Definition isciusciare is pinnigas, is piegas, istèrrere una cosa pinnigada Synonyms e antonyms ispinnicare | ctr. apigiare Etymon srd. Translations French repasser English to spread (out) Spanish desplegar, desdoblar Italian spiegare, stirare German auseinanderfalten.

istirài , vrb: istirare, istiriare, stirai Definition tirare (o incracare) cosa a manera de dh'allonghiare, de abbarrare prus isprata, larga, chentza piegas; nau de gente, fàere abbituare a s'irfortzu, a sa pelea, a su trebballu (o fintzes mòrrere)/ istiràresi = genia de móvia de sa carena (apustis chi est istétia ora meda firma) coment'e a istiradura (mescamente de cambas e de bratzus), a illonghiadura, coment'e chi serbat a dha fai istai mellus (ma chi parit mali a dhu fai ananti de genti); lassai istirai sa t. = candho at própiu, lassare asciutare, chi sa terra suspat bene s'abba Synonyms e antonyms atendiai, ispàlghere, istèndhere, istiriolare, stendiai, tèndhere / tirai / pranciai | ctr. abbajonare, acocovedhae, afrascillonai, atuturae 2. s'ómine, si no est istirau a minore, torrat a risu, sa gana li sichit sas códias 3. a s'istirai a sa fossa! Translations French tendre English to stretch Spanish tender, estirar Italian stirare, tèndere German strecken.

pranciài , vrb: apranciare, pranciare, pranciari, prantzare, prenciai 1, prentzare 1 Definition istirare bestimentu de orrobba cun sa prància budhia po che dhi bogare is pinnigas, is tzirbisas, e calare méngius bestia; nau in cobertantza, furare Sentences Chica, a dha biri, girat che unu fusu, cosit e isciàcuat e prènciat ◊ a Ninnitedha bella bi lu cherzo pranciare a intentu, su bestire! ◊ notesta dh'imbidonu e cras prànciu su telu ◊ bestimenta bene pranciada no giughet pijas ◊ cussa no cosit, no prànciat e no arrandat! 2. mi che ant prantzau sas forramentas chi aia in su cunzadu ◊ a primu de totu prànciat sa busciaca, màssimu si est in die de pensione! Etymon ctl., spn. planxar Translations French repasser English to iron Spanish planchar Italian stirare German bügeln.

«« Search again