Abbreviations Legenda | Symbols Legend

degogliài, degogliàre , vrb: degolgiai, degollai, degollare, degullare, degulliare, digogliai, digogliare, digollare, digugliare Definition segare sa conca, pònnere istrópiu, fàere bisestru, dannu mannu a gente, animales o a cosas, distrúere, matzigare; fintzes fàere burdellu, moida a meda, coment'e segandho cosa, gherrigiandho, immarrire Synonyms e antonyms isconcai, sugai / bisastrare, destrossai, fragiare, idegollai, istragare 2 Sentences Giudita at degogliadu a Oloferne ◊ Erodes at fatu degollare pitzinnos innotzentes 2. a su pastore li ant degogliadu sa robba ◊ ant degogliadu una punta de chercu ◊ de milli versos no ndhe valet unu ca sunt totu degogliados, isempiados ◊ apustis chi aus degollau totu seus cricandho de ndhe torrare a bia sa limba ◊ cussos machinàrios in sa mina digogliaiant che moledha de cafè ◊ sa màchina ti podet digollare! 3. su bentu degògliat sas fozas, las atapat e forfígiat ◊ chentza dentes no poto degullare sa cosa tosta ◊ a punzos e a bucicones mi l'ant totu degogliada (G.Ruzzone)◊ su bentu forti at digogliau totu is matas ◊ s'istrubberi digúgliat totu su chi usat 4. su pitzinnu fut tota sa die digúglia digúglia ◊ seu totu digogliara! Etymon ctl., spn. degollar Translations French décapiter, massacrer English to behead, to slaughter Spanish decapitar Italian decapitare, fare strage, massacrare German köpfen, enthaupten, niedermetzeln, massakrieren.

degógliu , nm: dególliu, degollu, degorju, degullu, digógliu, tagollu Definition istrópiu, dannu mannu meda fatu a gente, animales o cosas; moida, sonu forte Synonyms e antonyms bisestru, dannu, destrossa, idegollu, istralia, istrópiu, macedhu, sdegógliu / abbasatu, fracassu Sentences a fortza de degógliu e de fracassu crent chi si rimédiet s'errore (D.Mele)◊ fàcia de ghimisone isreguladu, cheres fàghere de àrias degógliu candho de ària as solu su respiru! ◊ chentu bardaneris falant a cadhu e intrant in bidha a fàghere bardana: unu degógliu, unu disacatu! ◊ za ndhe at fatu de degullu cussu bentu, in binza: che at betadu totu sa bide noa! ◊ sos fogos fuidos faghent degollu inue passant 2. s'intendhet degullu: abbàida no siant canes! ◊ mi ndhe at ischidadu su degógliu de sas undhas ◊ timiat su degógliu de sos isparos ◊ s'intenniat su degógliu de una sirena ◊ pro fàere essire is sibrones faiat meda degollu: pariat betandhoche a Deus de s'assétiu! ◊ s'intendhet unu degorju de abba de rivu ufratu 3. in domo si ndhe tzacat chentza falta e bi pesat degógliu Surnames and Proverbs smb: Degogliu, Digogliu Etymon srd. Translations French massacre English massacre Spanish masacre (f), degüello Italian strage, scémpio, massacro German Massaker, Blutbad.

santacída , nf: santatzida Definition dannu mannu a su bestiàmene, mortu a bochidura o fintzes de maladia mala; carraxu, burdellu mannu cun boghes e tzérrios Synonyms e antonyms degógliu, mortalidade / abbatúliu, biuldu, budrellu, carralzu, chimentu, intatzida* 2. candho andhaimus a iscola, isetendhe a intrare bi fit sa santatzida: bi naschiat murrunzos, istrampadas, punzos e àteru Translations French massacre d'animaux par vengeance, mortalité English beasts slaughter by revenge or murrain Spanish mortandad de reses Italian strage di béstie per vendétta o moría German Tiermassaker (aus Rache oder Seuche).

stràgu , nm: istragu* Definition dannu mannu de bochíere gente o animales, distrúere totu; fastídiu mannu, pena forte, dispraxere Synonyms e antonyms distrubbu, dolore, matratamentu, pena / dannu, degógliu, desacatu Sentences is màrigas, a su biri custu stragu, atumbant apari e segaras si funt ◊ billas totu sa noti timendi chi margiani iscumpudiu ti fatzat stragu mannu ◊ sa morti ti at fatu stragu mannu in corti Translations French massacre English massacre Spanish masacre Italian strage German Blutbad.

stròssa , nf: istrònscia* Definition dannu, male mannu chi distruet totu / pròiri a s., fàiri s. = a dellúbbiu, a malistropiadura Synonyms e antonyms arruinu, degógliu, derruta, desacatu, destrossa, istralia, sderrocu, sderrota, sderruimentu / ildeoltu, ilgrabbuladu, istramu Sentences incarrerat a proi… e a s'acabbu at fatu una strossa ◊ anchi tèngasa strossa! ◊ ant fatu una strossa de genti 2. seu atzopiendi ca cussa strossa de sabbateri mi at fatu unu taconi artu e unu bàsciu! Translations French massacre English slaughter Spanish masacre Italian strage German Blutbad.

«« Search again