Abbreviations Legenda | Symbols Legend

bochidórju, bochidórzu , nm: bocidroxu, butzidorju, ocidroxu Definition logu inue bochint is animales; su bochimentu de is animales Synonyms e antonyms ammatzadógiu, mocidórgiu, spangadórgiu / bochidura, bochimentu, bochisura, chisura, destrossa, strossa Sentences sos pacos pecos chi mi sunt restaos timo chi che los zuta a bochidorju ◊ aintru de su bocidroxu tocant de gortedhu… Etymon srd. Translations French abattoir, abattage, boucherie English slaughterhouse, slaughter Spanish matadero, matanza Italian mattatóio, eccídio German Schlachthof, Schlachthaus, Gemetzel.

degogliài, degogliàre , vrb: degolgiai, degollai, degollare, degullare, degulliare, digogliai, digogliare, digollare, digugliare Definition segare sa conca, pònnere istrópiu, fàere bisestru, dannu mannu a gente, animales o a cosas, distrúere, matzigare; fintzes fàere burdellu, moida a meda, coment'e segandho cosa, gherrigiandho, immarrire Synonyms e antonyms isconcai, sugai / bisastrare, destrossai, fragiare, idegollai, istragare 2 Sentences Giudita at degogliadu a Oloferne ◊ Erodes at fatu degollare pitzinnos innotzentes 2. a su pastore li ant degogliadu sa robba ◊ ant degogliadu una punta de chercu ◊ de milli versos no ndhe valet unu ca sunt totu degogliados, isempiados ◊ apustis chi aus degollau totu seus cricandho de ndhe torrare a bia sa limba ◊ cussos machinàrios in sa mina digogliaiant che moledha de cafè ◊ sa màchina ti podet digollare! 3. su bentu degògliat sas fozas, las atapat e forfígiat ◊ chentza dentes no poto degullare sa cosa tosta ◊ a punzos e a bucicones mi l'ant totu degogliada (G.Ruzzone)◊ su bentu forti at digogliau totu is matas ◊ s'istrubberi digúgliat totu su chi usat 4. su pitzinnu fut tota sa die digúglia digúglia ◊ seu totu digogliara! Etymon ctl., spn. degollar Translations French décapiter, massacrer English to behead, to slaughter Spanish decapitar Italian decapitare, fare strage, massacrare German köpfen, enthaupten, niedermetzeln, massakrieren.

destròssa , nf, nm: destrossu, distròscia, distrossa Definition su distrúere o arruinare totu de mala manera / pròiri a distrossa = a dellúbbiu, a mala istropiadura Synonyms e antonyms arruinu 1, degógliu, derruta, desacatu, istralia, istròscia, macedhu, sderrocu, sderrota, sderruimentu Sentences is domínius ant fatu destrossu insulendi chi sa língua sarda est nemiga de su progressu! (G.Lilliu) Etymon ctl. destrossa Translations French massacre English slaughter Spanish destrucción Italian eccídio, scémpio German Blutbad, Katastrophe, Verunstaltung.

ispajolàre , vrb: ispogiolare, ispojolare, ispujolare Definition púnghere su pogiolu, o pojolu, asuta de s'origa Synonyms e antonyms iggannai, irgangare, ispaulare, ispobiai, ispojai, sgraguenai, spuinai Sentences apustis chi l'at dau su corfu a conca, a su porcu, pro che l'acabbare l'at ispojolau su trucu ◊ l'at ispojolau chin s'istillu ◊ ita est, procu, ca dhu bolint ispujai? Etymon srd. Translations French égorger English to slaughter Spanish degollar Italian sgozzare German die Kehle durchschneiden.

istralía , nf Synonyms e antonyms destrossa, isperdimenta, macedhu, istragu, strossa Sentences totu nachi istant a su gherra gherra, bochendhe zente e fatendhe istralias Translations French massacre, carnage English massacre, slaughter Spanish masacre Italian massacro, stermínio German Gemetzel.

santacída , nf: santatzida Definition dannu mannu a su bestiàmene, mortu a bochidura o fintzes de maladia mala; carraxu, burdellu mannu cun boghes e tzérrios Synonyms e antonyms degógliu, mortalidade / abbatúliu, biuldu, budrellu, carralzu, chimentu, intatzida* 2. candho andhaimus a iscola, isetendhe a intrare bi fit sa santatzida: bi naschiat murrunzos, istrampadas, punzos e àteru Translations French massacre d'animaux par vengeance, mortalité English beasts slaughter by revenge or murrain Spanish mortandad de reses Italian strage di béstie per vendétta o moría German Tiermassaker (aus Rache oder Seuche).

stròssa , nf: istrònscia* Definition dannu, male mannu chi distruet totu / pròiri a s., fàiri s. = a dellúbbiu, a malistropiadura Synonyms e antonyms arruinu, degógliu, derruta, desacatu, destrossa, istralia, sderrocu, sderrota, sderruimentu / ildeoltu, ilgrabbuladu, istramu Sentences incarrerat a proi… e a s'acabbu at fatu una strossa ◊ anchi tèngasa strossa! ◊ ant fatu una strossa de genti 2. seu atzopiendi ca cussa strossa de sabbateri mi at fatu unu taconi artu e unu bàsciu! Translations French massacre English slaughter Spanish masacre Italian strage German Blutbad.

«« Search again