Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aíssu , nm: aito, aitu Definition su frore de su lidone / mele de aitu = mele ranchitzu, marigosu, su chi s'abe faghet de su fiore de su lidone Synonyms e antonyms eritzàmene pruma 1 Scientific Terminology rbr Etymon srdn. Translations French fleur d'arbousier English the flower of the strawberry-tree Spanish flor del madroño Italian fiore del corbézzolo German Blume des Erdbeerbaums.

cúcu 4 , nm Definition su frore de s'arenada Scientific Terminology rbr Translations French fleur du grenadier English pomegranate flower Spanish flor del granado Italian fióre del melograno German Blume des Granatapfelbaums.

cucuníu , nm Definition su frore de su samucu, nau deosi ca su frutu faet a pibionedhos tundhos Synonyms e antonyms pibirimou Scientific Terminology rbr Translations French fleur du sureau English elder flower Spanish flor del saúco, sayuguina Italian fióre del sambuco German Blume des schwarzen Holunders.

fiòre , nm: flore, flori, frore, frori Definition parte de un'erba o de una mata, inue s'ingendrat su frutu e faet su sèmene: est sèmpere unu upm (si no dhu precisat un'agt.); genias de erba chi si prantant po bellesa (deosi faet sèmpere su pl.: is frores prantaos, segaos); mutu, pesadedha de poesia, parte de una moda chi depet arretrogare cun s'istérria / min. frorichedhu, froixedhu / is partes de su frore: su cambu, su càlixi, is follas, sa bussa de su sèmini, s’ena (itl. pistillo, genia de cambu filivili chi de s’overa artzat e in punta portat su podhinedhu), su podhinedhu; fiore de binu = genia de mufa bianca, napa chi faet su binu aghedandho (Mycoderma vini); flori de mari = genia de gremighedhu de mare chi giughet coment'e unu matucone de tzudhas e istat in tubbighedhu de carcàriu / fitónimos meda tenent a númene fiore: fiore de passione (Nigella arvensis), de fiuda (Sixalix atropurpurea ssp. maritima), flores de Spàngia (Polygala vulgaris), flori de passioni (Passiflora coerulea), de spadoni (Gladiolus italicus), frore de cada mese (Calendula officinalis), de santa Maria (Tuberaria guttata, Hypericum perforatum), de santu Giuanne (Achillea ligustica, Helichrysum italicum), frori de àcua (Epilobium hirsutum), de Àfrica (Vinca rosea), de aràngiu o de fragu bellu (Pittosporum tobira), de fragu malu (Orbea variegata), de mari (Limonium cordatum), de spina (Euphorbia milii), f. niedhu (Limodorum abortivum) Synonyms e antonyms brore Idioms csn: fiore ispartu = obertu, essiu de su butoni; iscúdiri flori = si narat de sa mata chi at manténniu su frutu (e lassat arrúiri su frori); èssiri a frori (cherindhe nàrrere sempre su contràriu)= èssere a malu puntu, mali pigaus de poberesa, trascuradesa o àteru (gei ses a frori!… = za ses allichidu!, a bellu puntu ses!…); Pasca ’e frores = Pascarosada; su frori de s'areu = su menzus de totu sa parentella; èssere in su menzus fiore = in su prus tempus bellu de sa vida; gomais, gopais de froris = comaria, comparia gai, de santu Zuanne (chentza bi àere s'ozusantu) Sentences s'àrbure s'est barriada de fiore ◊ est bellu su fragu de su frori de is aràngius! ◊ ocannu sas méndhulas ant bogadu fiore pagu ◊ un'istídhiu de luxi imprassat su frori de leunaxi (T.Piredda)◊ frores de amarantu ndhe tèngio in su giardinu cun lígios de oriente… 2. lillus, arrosas, giatzintus, gravellus, is froris prus bellus chi Deus at criau ◊ ndi at bogau s'isciallu bellu de Olíana totu ricamau de froris ◊ a sa fémina li at batidu unu màtulu de fiores ◊ s'isfozit che fiore rugadu ◊ custos fiores sunt totu butonindhe pro fiorire ◊ su bànniu est fragósigu de arrancu de froris 3. candho fiat isposa dh'iant cantau custu frore ◊ at sonau su pitariollu oras e oras apustis de is cantadores a frores ◊ is frores chi apo incungiau andhandho a pedire a is bècios sunt medas 4. su fizu chi li naschesit fit bellu che flore ◊ est un'ajanedha bella che unu fiore ◊ gei ses torrau a frori a no èssi bellu mancu a t'isciacuai!…◊ za ses a frore: no ti ndhe faches sa birgonza?! ◊ l'ant morta in su mezus fiore, candho teniat deghennoe annos! Surnames and Proverbs smb: Fiore, Fiori, Flore, Floreddu, Flores, Flori, Floris Scientific Terminology upm, rbr Etymon ltn. flore(m) Translations French fleur English flower Spanish flor (f) Italian fióre German Blume, kurzes Liebeslied.

suspàre , vrb Definition nàrrere is cosas in cobertantza, foedhare a suspos, fintzes in cara de chie depet intèndhere ma chentza nàrrere sa cosa tropu ladina Synonyms e antonyms alaviai, baltzigare Sentences sa sogra istat sempre suspendhe contr'a sa nura: ma cudha puru za no est tonta, za la cumprendhet s'antífona! Etymon srd. Translations French parler argot English to use slang, to speak allusively Spanish hablar en jerigonza Italian parlare in gèrgo, sótto metàfora German durch die Blume sprechen.