acarrongiài , vrb: acorrongiai,
carrongiai Definition
candho erbas e matas funt melòngias, cumenciandho a sicare, fàere a tzirbisas, a cannedhu, coment’e serrandhosi
Synonyms e antonyms
acrissare,
afrangillonai,
aggrunciare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
Sentences
is frunimentus de pedhi acorrongiaus funt tostaus e si tzacant: po cussu tocat a dhis passai s'ollu de seu
Etymon
srd.
Translations
French
rider
English
to wrinkle (up)
Spanish
arrugar
Italian
raggrinzare
German
verschrumpeln,
runzeln.
achizàre , vrb Definition
su cambiare bisura, de face, coment'e inchietandhosi o intristandhosi
Synonyms e antonyms
acristai,
inchigiare,
inchizire,
incilliri,
increstare,
ingrispire
Etymon
srd.
Translations
French
froncer les sourcils
English
to frown
Spanish
fruncir el ceño,
contrariarse
Italian
accigliarsi
German
die Stirn runzeln.
acristài, acristàre , vrb: aggristare Definition
acostire o abbasciare is cristas coment'e cambiandho bisura po calecuna cosa chi no andhat o no praghet
Synonyms e antonyms
achizare,
inchigiare,
inchizire,
incilliri,
increstare
Etymon
srd.
Translations
French
se renfrogner
English
to frown
Spanish
fruncirarrugar el ceño
Italian
aggrondarsi
German
runzeln.
afrascillonài , vrb: afriscillonai Definition
fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
afrascionae,
aggruncipire,
aggruncire,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atripodhare,
frongire,
iscrafangiai,
sirmigai
| ctr.
istirai,
prenciai
Sentences
si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni?
2.
no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas
3.
nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai)
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
entasser
English
to wrinkle,
to bundle up
Spanish
arrugar,
hacinar
Italian
sgualcire,
affastellare
German
runzeln,
zerknittern,
bündeln.
apigiàre , vrb: apijare,
apricare 1,
aprigare 1,
pigiare 1 Definition
fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
apistillonai,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
pinnicai,
prighizonare,
prinzigunire
| ctr.
ispixare,
istirai
Sentences
sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
piegazzare
German
runzeln,
zerknitten.
apirchizonàre , vrb: aprichitzonare,
aprighizonare,
prichizonare Definition
fàere a prighizones, a tzirbisas, nau de sa carre, de bestimentos, de su frutuàriu
Synonyms e antonyms
acaramai
/
ammaugionai,
apigiare,
apistichizonare,
apistillonai,
frongire,
pansiri,
prighizonire,
prinzigunire
| ctr.
istirai,
pranciai
Sentences
custas pumatas sunt aprighizonadas ca ant pérdidu abba ◊ sas erveches giuchent sas titas aprichitzonatas a ghisa de càrica
Etymon
srd.
Translations
French
froisser,
chiffonner
English
to wrinckle (up)
Spanish
fruncir,
arrugar
Italian
aggrinzire,
sgualcire
German
runzeln,
zerknittern.
arruntzadúra , nf Definition
su arruntzai, fàere a tzirbisas, ammurigonare
Synonyms e antonyms
arruntzamentu
Etymon
srd.
Translations
French
plissement,
froncement
English
wrinkling
Spanish
arrugamiento
Italian
corrugaménto
German
Runzeln.
arruntzài , vrb: arrunzai,
runzai Definition
est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
atavellai,
atripitzare,
cascai,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala
Sentences
su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia
2.
it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu
3.
arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?!
Etymon
ctl.
arronsar
Translations
French
froisser,
se flétrir,
se rider
English
to wrinkle up
Spanish
arrugar
Italian
contrarre,
raggrinzire,
corrugare
German
zusammenziehen,
runzeln,
falten.
inchiziméntu , nm Synonyms e antonyms
inchizidura,
incilladura,
incillimentu
Etymon
srd.
Translations
French
froncement
English
frowning
Spanish
fruncimiento del ceño
Italian
aggrottaménto delle ciglia
German
Runzeln der Augenbrauen.