cannúga , nf: cannúgia,
cannugra,
cannuja,
chinnucra,
chinnugra,
conugla,
crannuca,
crannuga,
cranuga,
cronnuga,
cronuca,
crunnuca,
crunuca,
cunucra Definition
genia de cannedhu de canna isperrau a manera de dhue pònnere unu chirrione mannu de lana o àteru a filare cun su fusu; canna isperrada in bàtoro, in punta, cun d-unu tapu de ortigu in mesu po mantènnere is corros apertos (ma acapiaos a istrintu de no si che sighire a apèrrere), po bodhire figu, figumorisca o àteru: sa cannuga de làuna est fata a pònnere in punta de una canna / cranuga de còscia = coscizola, guroni de s'ímbena; crannuchedha = tràmula de olia, portzedhu
Synonyms e antonyms
prannuga,
ruca 3
/
bodhidore,
pítighe 2,
upu
Sentences
e cantu cannugas e tzucas apo pintadu cun cussa lepa!…◊ cun chíndhalu, cannujas e pubadas de lana o linu, sedas e cotones falant filados…◊ sa cannuga e su fusu oi funt foras de usu
2.
bodhestus sa mela a cannuga, sa chi fiat prus in artu
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
conuc(u)la
Translations
French
quenouille
English
distaff
Spanish
rueca,
rocadero
Italian
rócca
German
Spinnrocken.
cherriòne , nm: chirrione,
chirrioni,
chirrone,
cirrioni,
cirroni,
tzirrone Definition
matzu de pilos, de lana, linu o cosas deasi, pilítzula; nae de sida / cirroni de linu, de cagnu
Synonyms e antonyms
cirru,
ciufu,
cucuredhu,
fiochedhu,
mumulloni,
pubusa,
pubusone 1,
tipisone
Sentences
cun chíndhalu, cannujas e pubadas de lana o linu, sedas e cotones, fusos, músculas tundhas, chirriones falant filados…◊ cun su pètini de ferru si ndi bogat sa stupa e si aguantat su cirroni de su linu
2.
nci donat is ogus in d-unu chirrioni de mata e si sbisogat!
Surnames and Proverbs
smb:
Cerronis, Cirroni, Cirronis
Etymon
srd.
Translations
French
quenouillée,
mèche,
flocon,
boucle
English
tuft
Spanish
mechón
Italian
pennécchio,
ciòcca,
biòccolo,
cirro
German
Spinnrocken,
Flocke.
cherrítzu , nm: chirritzu Definition
frocu, chirrione o matucone de lana a filare, su tanti chi si ponet in sa cannuga e fintzes chirrione de pilos, is pilos / chirritzilongu = nau de ccn., chi portat is pilos longos meda
Synonyms e antonyms
cannugada,
cugusta,
pubada
/
cabagliera
2.
pro nois sos cherritzos sunt sos pilos ◊ si no faghes a bonu ti tiro sos chirritzos! (Z.Porcu)
Etymon
srd.
Translations
French
flocon,
boucle de cheveux
English
tuft
Spanish
mechón
Italian
pennécchio
German
Spinnrocken.
incannugài, incannugàre, incannugràre, incannujàre , vrb: incronucare Definition
pònnere in sa cannuga; arrennèscere a fàere una cosa; rfl. fuire, pentzandhosi cosa de tímere
Synonyms e antonyms
incarrebai,
intzodhai
2.
fiat de diora sentza de fai tzípulas e timiat de no nd'incannugai una
3.
candu apu biu ca mi castiàt cun idea mala, dèu, mischinu, mi dh'apu incannugada!…◊ candu at inténdiru aici si dh'at incannugara ca no dhi boremu fai su prexei
Etymon
srd.
Translations
French
garnir la quenouille
English
to put in the distaff
Spanish
enrocar
Italian
inconocchiare
German
auf den Spinnrocken wickeln.
pubàda , nf Definition
chirrione de lana chi si ponet in sa cannuga po dha filare; nuighedha de fumu / falàrendhe sa p. = filare sa lana o su linu de una cannugada, filai sa cannugada
Synonyms e antonyms
cannugada,
cherrione,
cherritzu,
cugusta
Sentences
sa betzighedha filaiat pubadas mannas de istupa e lana
2.
sa pubada de su fumu chi faghet su pipadore ◊ ndhe lassaiant de pubadas de fumu, sos trenos de unu tempus, candho fint a vapore!…
Etymon
ltn.
pupa
Translations
French
quenouillée
English
wool on the distaff
Spanish
copo,
husada
Italian
roccata,
pennécchio
German
Spinnrocken.