craédhu , nm: acraedhu,
criedhu Definition
gànciu po mantènnere serrau su portellitu de is ghennas e fentanas, ma fintzes css. cosa chi serbit a mantènnere serrada un'apertura (furriotus, gancitus, spigonis de ferru) e mescamente unu serru a crae
Synonyms e antonyms
crica,
giótula,
giredha,
lótura,
zócula
/
creàmini
Sentences
serra bèni sa porta e ponidhi su criedhu! ◊ est unu cascionedhu chi no portat ne crai e ne criedhu ◊ intrat su pipiu in bagnu e serrat sa porta cun su criedhu!
2.
cussu est imbriagu che criedhu ◊ de sa cuntentesa ti fiast imbriagau cumenti a unu criedhu!
Scientific Terminology
srr
Translations
French
serrure
English
fastening
Spanish
aldabilla,
trinquete
Italian
serrame
German
Verschluß.
creàmini , nm: criàmini Definition
totu su chi serbit a mantènnere serradas is gennas
Synonyms e antonyms
craedhu,
fríschiu,
serradura
Sentences
at inténdiu girendi sa crai in su criàmini
Scientific Terminology
srr
Etymon
srd.
Translations
French
serrure
English
lock
Spanish
cerradura
Italian
serratura
German
Verschluß.
sérru , nm Definition
totugantu e css. cosa chi serbit a serrare
Synonyms e antonyms
abbucadura,
chijura,
serróngiu
Idioms
csn:
fai una cosa a s. = cun inzotu, cun dificurtade; èssere o donai a s. = a mindigu, pagu pagu, a retentu
2.
faci de Lutziferru… ancu pani tostau a serru dhi dòngiant! ◊ tenit cartzonis e camisas a serru e ch'incapat de s'isfundi no si ndi podit mancu cambiai ◊ maistu chi tallat a serru, cosendu arruit in bregúngia (P.Cappai)
Surnames and Proverbs
smb:
Serru
Etymon
srd.
Translations
French
fermeture
English
shutting
Spanish
cierre
Italian
chiusura
German
Verschluß.