Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbinài , vrb: abbinare Definition isciúndhere in o cun binu, betare binu a calecuna cosa (fintzes giare a bufare a un'animale po cura); bufare binu meda, su si giare a su binu, a bufare; nau de frutuàriu, guastare coment'e faendhosi a binu, aghedu; abbinare est fintzes a murigare su mustu in is cubones po no si aghedare su pígiu de pitzu de sa binatza Synonyms e antonyms afegare, afegonare, imbreacare, infegare Sentences in s’atóngiu, su crabaxu chi teniat binu, abbinàt is crabas, mesu litru a totus 3. custa figu niedha, si no est collida apenas tinghindhe, si prúdigat in su culatzu e si abbinat totu Translations French tremper dans le vin, s’enivrer English to rinse with vine Spanish mojar con vino, emborracharse Italian avvinare German Wein tränken.

alloloinài , vrb Synonyms e antonyms atolondrai Translations French monter à la tête, étourdir English to befuddle, to stun by sleep, by sun Spanish aturdir el vino, el sueño, el sol Italian stordire col vino, dal sónno, dal sóle German durch Wein, vor Schlaf oder Sonne betäubt sein.

binitólu , nm Definition binu de pagos grados de àrculu, lenu Synonyms e antonyms binichedhu, piriciolu Etymon srd. Translations French petit vin, piquette English light wine Spanish vinillo Italian vinèllo German leichter Wein.

bínu , nm: vinu Definition súciu de s'àghina, postu a budhire cun sa binatza e postu in carradas, apustis chi at acabbau de budhire / min. binichedhu, nau prus che àteru in su sensu de binu lenu / su b. podet èssere: de fatura mústiu, nou, fatu, betzu, de iscupu o iscolu, de prentza; de colore biancu, craru (fintzas ocru de prédiche), ruju, niedhu; de sabore durche, bucante, ranchitzu, aspru, argu, axedu o ispuntu; de àrculu, càlidu, lenu, irbentiadu; genias o calidades de binu: cannonau, crannàcia, giogantinu, malvasia, mónica, muscadedhu, nuragus, vermentinu, arvesiniadu; b. crú = chi no li ant dadu incubonadura nudha, fatu e cracau; b. acotadu = binu prus bonu, fatu annunghindhe saba de mústiu etotu; b. chi rezet in s'ungra = callau, bonu meda Idioms csn: tocare su b. = comintzare, inghitzai su binu nou; bogai b. = leare binu (dae sa cuba); fàghere b. malu (nau de chini s'imbriagat)= iscúdiri, certai, fai machioris, dannus a imbriagu; èssere allegru a b. = chi at bufadu meditu; b. de féminas = lenu, de pagos grados; èssiri aciupau de b. che un'ispòngia = imbriagu pérdiu, a una feghe; assigurai su b., mudare su b. = iscolomare su binu a un'àteru isterzu pro lu lassare netu de feghe Sentences sos binos, si sunt de ua e bene contivizados, sunt bonos totu ◊ no ndhe agatas in totue binu chi rezet in s'úngia ◊ candho no at dinari pro ispèndhere, s'ànima in contu de binu diat bèndhere! (Piga)◊ cussu fuedhat a su binu che a un'amigu!◊ de candho mi fit faghindhe male, de binu no dhe so bufendhe 2. est unu bibidore, si cochet a làdhara e fachet binu malu puru Surnames and Proverbs prb: ómine de binu, ómine de sisinu ◊ binu bonu finas a fegi Scientific Terminology bfg Etymon ltn. vinum Translations French vin English wine Spanish vino Italian vino German Wein.

frobbàdu , nm Definition una calidade de àghina bianca, e de binu, chi assimbígiat a su nuragus Translations French raisin "torbato" English kind of white grapes Spanish cepa de uva blanca y el vino que da Italian torbato German eine sardische Wein sorte (trauben).

incubonàre , vrb: incuponare, uncubonare Definition pònnere su mustu in su cupone o cubedina a budhire Synonyms e antonyms acuponare, incubae | ctr. irmustare, iscubonare Sentences sa ua apenas catigada s'incubonat Etymon srd. Translations French vinifier English to vinify Spanish vinificar Italian vinificare German den Wein bereiten.

mesína , nf Definition istrégiu (de linna a doas, o de làuna o de bandone) po portare abba, late, binu e cosas deasi carrigau a loba in àinu o àteru animale: est una genia de carradedha o barrile longu, leat de binti chimbe a baranta, o fintzes chimbanta e prus litros (is mesinas de làuna o bandone portant unu fiancu ladu po dhas pòdere assentare bene a costau a s'imbastu) Synonyms e antonyms ttrs. mizina Sentences bellas bacas: zughent donzi tita che mesina! ◊ su catigadore a dogni colpu de pè bogaiat una mesina de mustu ◊ su cubedhu no est ne cuba, ne barile e ne mesina Surnames and Proverbs smb: Mesina Scientific Terminology stz Etymon itl. Translations French chopine English jug Spanish cubita Italian mezzina German (Wasser, Wein usw.)Krug.

mustalóru , nm: mustarolu, mustatzolu, mustitzolu Definition binighedhu lenu, mescamente su chi si faet aciunghendho abba a sa binatza chentza prentzada, apustis bogau su mustu Synonyms e antonyms binitolu, piriciolu Sentences custu mustarolu consolat sa genti sidia! ◊ unu màtulu de cosa apicadu signalaiat chi b'aiat mustatzolu a bufare ◊ a s'ómine chi est veru imbreagone deghet custu castigu: dae primu de pasare mustitzolu retiradu a presone! (F.Santoru) Scientific Terminology bfg Etymon srd. Translations French petit vin, piquette English light wine Spanish vinillo, aguapié Italian vinèllo German leichter Wein.