míla , agt, nm, prn: milla,
mille,
milli,
miza 1,
mizi 1 Definition
su tanti de deghe bortas chentu; nadu pl. (e solu mila e miza), tantas bortas milli (cun is números su foedhu si ponet sèmpere sing. e apustis de su númeru; in números àrabbos 1000, in números romanos M)
Synonyms e antonyms
migliaja
Sentences
fit una lepa patadesa chi aia comporadu pro tres francos, ma tandho ndhe baliat prus de mizi ◊ custa pinna dh'apu pagada mila francus ◊ custas cosighedhas costant a milli francos s'una ◊ cussos pendhulios de oro pesaiant mille e setichentos siclos
2.
degheoto mila francos apo ispesu ◊ dhoi at mortus a contu de millas ◊ a millas e a centus ◊ custa cosa costat bínnighi mila éuros ◊ màscios e boes de intinnu lughente as a bídere a mizas ◊ in miniera dhoi adiat tremila operajus ◊ zuto vinti miza francos ◊ a fàghere cussa faina fint in milli ◊ su Milli fit un'annu aisetadu cun timoria manna ◊ sos chentu miza francos ch'essint che nudha! ◊ su milli in deghe miza b'istat deghe bortas
Etymon
ltn.
milia
Translations
French
mille,
mil (nelle date),
milliers
English
thousand (a)
Spanish
mil,
millar
Italian
mille,
migliàia
German
tausend (Adj.),
Tausend (Subst.),
an tausend,
tausenderlei.
pichetài, pichetàri , vrb Definition
fàere sa pichetada, prus che àteru papare a meda, genia de festa, in cumpangia
Synonyms e antonyms
arrebbotare,
sbirrendai,
sciaballabatai
Sentences
tristu chi no podit pichetai, càstiat su pratu e lingit sa frochita ◊ andai a pichetai cun is amigus fut sinnu de libbertadi po is giòvunus
Etymon
spn.
picotear
Translations
French
banqueter
English
to banquet
Spanish
banquetear
Italian
banchettare
German
an einem Bankett teilnehmen,
schmausen.
serènte , avb, prep, agt: serentis Definition
a ràsigu, ràsiga ràsiga, ororu acurtzu a…, acurtzu, a costau: coment'e prep. si podet pònnere fintzes cuncordau che un'agt., e faet de agt. puru
Synonyms e antonyms
rasente
/
arrisigarrisígu,
secherre
/
acanta,
acurtzu
| ctr.
adhae,
atesu
Idioms
csn:
s. meu, tou, sou, e gai = acanta mia, tua, sua; bestimenta s. = afissa, istrinta, minore; èssere a serentis (nadu de cosa) = èssiri a mindigu, a pagu, a retentu; serente muru, s. riu = muru muru, riu riu
Sentences
su procalzu est betzu e mancari sas àrulas siant serente no intendhet tzocu ◊ serente serente in sas banchinas bi naschet unu trainu ◊ sas crabolas a masone mi passant serente ◊ cherzo sa vista chi potza bíere atesu o serente ◊ so atesu ma ti so serente in cust'ora
2.
sunt colados serente a su balconitu pro lu faedhare ◊ ch'est serente a sas làcanas ◊ dae su muru serente a sa pinneta bidesit un'upa ◊ bos incontresi in carrela serente domo mia ◊ una loba de tidos sunt passados serente nostru ◊ badhes e pranos, Ósilo, sunt a tie serentes ◊ sos canes fint serente meu e non mi lassaiant un'iscuta
3.
custu partò tuo ti est tropu serentis ◊ sos pastores piús serentes ant comintzau a acudire dae chitile ◊ cussos istedhos sunt serentes s’unu cun s’àteru
4.
tocat de mannicare e de víere a serentis, no bi at de s’illascare!
Etymon
itl.
Translations
French
tout près de,
en rasant
English
very near
Spanish
adyacente,
cercano
Italian
adiacènte,
rasènte,
vicino
German
hart an,
nah.
ticàre , vrb Definition
tastare, bufare unu tzicu, a tzicos (ma fintzes papare a orrughedhos); mòlere, betare trigu a su majolu e fintzes pagare su molíngiu
Synonyms e antonyms
assagiai,
atastare,
gustai,
inciuciare
/
bicai
/
mòlere
Sentences
chie est innanti ticat innanti
2.
tica, tica, pudhighina: a ti betare su ranu sa teraca de su prebanu est a dulore de ischina!
3.
su trigu in sa mola est tichendhe
Etymon
srd.
Translations
French
boire à petits coups,
picorer
English
to sip,
to nibble
Spanish
paladear
Italian
sorseggiare,
spilluzzicare
German
in kleinen Schlucken trinken,
picken an.
trigàle , agt Definition
(nau de terramíngiu) chi faet o bundhat trigu meda / massaju t. = chi betat trigu
Sentences
est pro pagos iscudos in afitu cudha terra trigale abbandhonada ca sos massajos fatu ant retirada (S.Bosu)
Etymon
srd.
Translations
French
fertile en blé
English
graniferous
Spanish
triguero
Italian
granìfero
German
reich an Getreide.