impuntzonàre , vrb Definition
istare coment'e a su punghe punghe, ispinghe ispinghe atzitzandho po fàere mòvere s'àteru a calecuna cosa (e no sèmpere de bonu)
Synonyms e antonyms
impunciai,
impuntzonire,
inciulai,
infruncuai,
inzibbire,
ispuntzonare
Sentences
aviat una fortza che dimóniu e bastavat apenas de l'impuntzonare pro afocare unu cristianu
Etymon
srd.
Translations
French
inciter,
inciter à la révolte,
pousser
English
to instigate,
to stir up
Spanish
instigar
Italian
istigare,
sobillare
German
anstiften,
aufhetzen.
inzerràre, inzerriàre , vrb Definition
fàere s'inzerra, giare ifadu, tzacu / i. su cane = aunzàrelu o pònnere contr'a ccn., atzitzare
Synonyms e antonyms
aciopai,
atiare,
audire,
auntzare,
imprumonare,
inciulai,
intzidare,
ubetzare,
umprigare
/
incidai,
intriscare,
mincidiare,
purruntzare,
suberiare,
tinghitare
| ctr.
caciare
Sentences
cussos s'inzerrant e istochizant che fizastrinos ◊ ma cale pecadu deviat rimediare si a lu buscare e a l'inzerriare fit sempre issa?! ◊ in custa catza mortale so una fera inzerriada chi aisetat sa note pro un'iscàmpiu de vida (L.Mele)◊ su padronu, invece de lu chiscire, su cane, lu fit inzerriendhe!
Translations
French
exciter,
pousser,
provoquer
English
to incite,
to provoke
Spanish
instigar,
azuzar
Italian
aizzare,
provocare
German
aufhetzen.
tzuntzullàre , vrb: tzutzullai Definition
nàrrere o fàere po indrúchere a unu a fàere ccn. cosa, po dhu pònnere contras a un'àteru, po dh'atzitzare / èssere tzuntzulladu a binu = piciuau, bufadu, alligru a binu
Synonyms e antonyms
birbillare,
inciulai,
seguzare
/
intzidiare,
intzifrire,
intzutzulai,
ispuntogliare,
ispuntzonare
Sentences
tzutzullai sa genti, su logu ◊ is Fariseus sighiant a tzutzullai sa genti po fai cundennai a Cristus ◊ candho cudhos no lu bochinabant prus, credendhe de fàchere male, tandho los tzuntzullabat isse matessi
Etymon
srd.
Translations
French
exciter,
pousser
English
to incite
Spanish
incitar
Italian
aizzare
German
aufhetzen.
tzuntzúllu , nm Synonyms e antonyms
atzitzamentu,
insúliu 1,
insullamentu,
intzídia,
tzuntzullada
Etymon
srd.
Translations
French
incitation
English
incitement
Spanish
incitación
Italian
aizzaménto
German
Aufhetzen.