impuntzonàre , vrb Definition istare coment'e a su punghe punghe, ispinghe ispinghe atzitzandho po fàere mòvere s'àteru a calecuna cosa (e no sèmpere de bonu) Synonyms e antonyms impunciai, impuntzonire, inciulai, infruncuai, inzibbire, ispuntzonare Sentences aviat una fortza che dimóniu e bastavat apenas de l'impuntzonare pro afocare unu cristianu Etymon srd. Translations French inciter, inciter à la révolte, pousser English to instigate, to stir up Spanish instigar Italian istigare, sobillare German anstiften, aufhetzen.

inzerràre, inzerriàre , vrb Definition fàere s'inzerra, giare ifadu, tzacu / i. su cane = aunzàrelu o pònnere contr'a ccn., atzitzare Synonyms e antonyms aciopai, atiare, audire, auntzare, imprumonare, inciulai, intzidare, ubetzare, umprigare / incidai, intriscare, mincidiare, purruntzare, suberiare, tinghitare | ctr. caciare Sentences cussos s'inzerrant e istochizant che fizastrinos ◊ ma cale pecadu deviat rimediare si a lu buscare e a l'inzerriare fit sempre issa?! ◊ in custa catza mortale so una fera inzerriada chi aisetat sa note pro un'iscàmpiu de vida (L.Mele)◊ su padronu, invece de lu chiscire, su cane, lu fit inzerriendhe! Translations French exciter, pousser, provoquer English to incite, to provoke Spanish instigar, azuzar Italian aizzare, provocare German aufhetzen.

tzuntzullàre , vrb: tzutzullai Definition nàrrere o fàere po indrúchere a unu a fàere ccn. cosa, po dhu pònnere contras a un'àteru, po dh'atzitzare / èssere tzuntzulladu a binu = piciuau, bufadu, alligru a binu Synonyms e antonyms birbillare, inciulai, seguzare / intzidiare, intzifrire, intzutzulai, ispuntogliare, ispuntzonare Sentences tzutzullai sa genti, su logu ◊ is Fariseus sighiant a tzutzullai sa genti po fai cundennai a Cristus ◊ candho cudhos no lu bochinabant prus, credendhe de fàchere male, tandho los tzuntzullabat isse matessi Etymon srd. Translations French exciter, pousser English to incite Spanish incitar Italian aizzare German aufhetzen.

tzuntzúllu , nm Synonyms e antonyms atzitzamentu, insúliu 1, insullamentu, intzídia, tzuntzullada Etymon srd. Translations French incitation English incitement Spanish incitación Italian aizzaménto German Aufhetzen.

«« Search again