acamufài , vrb Definition
papare impresse
Synonyms e antonyms
allufiai,
atafiai,
mangiufai,
scantusciai
Etymon
itl.
accamuffare
Translations
French
gaver
English
to gobble
Spanish
engullir
Italian
ingozzare
German
verschlingen.
bentugàre , vrb Definition
papare, consumare meda, totu, a isperdimentu, a bentuladura
Synonyms e antonyms
allufiai,
atafiai,
gorropentare,
iscatasciai,
mangiufai,
scantusciai
Sentences
inoghe no che podimos istare: su tilibirche si che at bentugadu totu (E.Pes)◊ ndhe assazo una cullera, dao sa cassarola a sa guàrdia e bentugadu si che at su restu!
Translations
French
dévorer
English
to devour
Spanish
devorar,
tragar
Italian
divorare
German
fressen,
verschlingen.
cròi , vrb: cròiri Definition
fàere su croimentu, s'arcu de is gennas acabbandhodhu cun sa crae po mantènnere bene is pedras e àteru pesu in pitzu / petzu de croi = sa crae de unu muru, de un'arcali (sa craincroa)
Etymon
ctl.
croar
Translations
French
croiser
English
to interlace
Spanish
voltear
Italian
incrocicchiare
German
kreuzweise verschlingen.
ingomàre , vrb: ingumare Definition
ingurtire a meda
Synonyms e antonyms
atatamacare,
atatare,
ingròmere,
tèrghere
Sentences
comente fit ingomendhe e ghetandhe chene masticare bene, sa sartitza si li est arressada in su gurguzu!
Etymon
srd.
Translations
French
engloutir
English
to bolt
Spanish
engullir
Italian
trangugiare
German
verschlingen.
irrujonàre , vrb Definition
papare a orrugos mannos comente faet unu allurpiu, un'ingurtone
Synonyms e antonyms
allimbrare,
lambrire
Etymon
srd.
Translations
French
manger comme un goinfre
English
to eat greedily
Spanish
engullir
Italian
mangiare con ingordìgia
German
verschlingen.
iscatasciài , vrb Definition
papare cun allurpimentu, a s'airada, imbresse; in cobertantza, foedhare de una cosa cun facilidade (matziai)
Synonyms e antonyms
acamufai,
atafiai,
gomiri,
gorropentare,
ingròmere,
iscatuciare,
mangiufai,
scantusciai
Sentences
duus panis gei si dhus at iscatasciaus!
2.
gei nd'iscatàsciat de italianu, fillu miu!…
Translations
French
dévorer
English
to devour
Spanish
devorar,
tragar
Italian
divorare
German
fressen,
verschlingen.
lambríre , vrb Definition
papare a s'airada
Synonyms e antonyms
allimbrare,
irrujonare,
limbrire
Etymon
ltn.
lambere
Translations
French
manger comme un goinfre
English
to eat greedily
Spanish
engullir
Italian
mangiare con ingordìgia
German
verschlingen.
sulviàre , vrb: surbiare 1 Definition
ingurtire coment'e a surbidura
Synonyms e antonyms
aciupae,
assuspiri,
imbibbiri,
inciupai,
sultzire,
surbare 1,
surbiri*,
suspiare
Sentences
sulviendhe s'alenu a intro che ingulleit su púpulu che un'ou de pudha
Translations
French
engloutir
English
to gulp down
Spanish
tragar
Italian
ingollare,
inghiottire
German
verschlingen,
schlucken.
suspíre, suspíri , vrb: assuspiri,
ciuspire Definition
tirare sa cosa aintru a suciadura che a s'ària, a súlidu (e segundhu sa fortza podet èssere fintzes cosa sólida, grae), o fintzes comente faet s'orrobba asciuta, o su paperi, cun s'abba, o fintzes s'istentina cun is alimentos (unu lícuidu podet passare unu pígiu de materiale sólidu); fintzes consumare, fàere a consumidura, ispaciare / s. sos segretos = bodhire is segretos, cricare de ischire is segretos angenos
Synonyms e antonyms
aciupae,
assumire,
imbibbiri,
inciupai,
sultzire,
sulviare,
surbare 1,
surbiri,
suspiare,
sutzare
Sentences
chin s'istratzu nche at suspiu una pischina de abba ◊ dae tzíchera de oro isse che suspit su licore avelenadu…◊ su disonestu si che suspit su suore anzenu ◊ cust'orrobba servit pro si suspire sas manos ◊ su basolu postu a modhe si che at suspidu totu s'abba ◊ is cogas nci suspiant su sànguini a is pipiedhus ◊ s'autospurgo che collit sa cosa a suspidura cun d-una pompa
2.
cussu pudidore no si podet suspire: segat s'àlidu! ◊ sa giminera nci suspiat sa pampa
3.
sa passioni ti nci suspit
Translations
French
absorber,
imbiber
English
to absorb,
to soak
Spanish
absorber,
embeber
Italian
imbévere,
assorbire,
risucchiare
German
durchtränken,
aufsaugen,
verschlingen.