caentàe, caentài, caentàre, caentàri , vrb: cagentare,
cagentari,
cajentare Definition
giare o fàere caentu in ccn. logu o a calecuna cosa / caentare sas nàdigas a ccn. = pigaidhu a nadiadas
Synonyms e antonyms
acalorire,
caglientai,
calgentai,
cheghentare,
iscaentare,
iscaldire
| ctr.
ifridare,
sfridai
Sentences
su focu cajentat sa carena isfritia ◊ pica mantas pro nos cucuzare e caentare! ◊ caento s'abba pro sapunare sa criatura ◊ tenent sa linna pro si caentare in s'ierru ◊ corpa ca ti corpo cun cudha bacheta a sa pranta de sa manu… za mi l'at caentada! ◊ s'abba est in su fogu caentendhe
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer
English
to warm
Spanish
calentar
Italian
scaldare
German
wärmen.
caglientài , vrb: callentai,
callentare,
cazentare,
chellentare Definition
giare o fàere caentu in calecunu logu o a calecuna cosa, fàere crèschere sa temperadura: nau de animale fémina, bènnere in more, in calore / callentai is origas a unu = mazare, iscúdere
Synonyms e antonyms
acalorgiae,
acalorire,
caentare,
cheghentare,
iscaentare,
iscaldire
| ctr.
ifridare
Sentences
est callentendusí in su fogu ◊ su soli callentat meda me in s'istadi ◊ est callentendusí is didus cun su súlidu ◊ pigas unu poghedhu de ollu e dhu callentas ◊ cussu fragu bellu chellentat su nasu e su coro!
2.
chi si callentat, cuss'animali, dhi ghetaus su mascu
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer
English
to heat
Spanish
calentar
Italian
riscaldare
German
wärmen.
cheghentàre , vrb Definition
giare o fàere caentu in ccn. logu o a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
acalorgiae,
acalorire,
caentare*,
caglientai,
iscaentare,
iscaldire
| ctr.
ifridare
Sentences
isbàtulant… pro disisperu, istradones de mundhu, andhantanos, a cheghentare dies a sole anzenu! ◊ pro los cheghentare lis dat una tatza de binu ◊ oe za cheghentat su sole!
Translations
French
chauffer
English
to heat
Spanish
calentar
Italian
riscaldare
German
wärmen.
imbudhidàe, imbudhidài, imbudhidàre , vrb: ingudhidai,
ingudhidare Definition
fàere budhiu, caente meda (e fintzes abbrigare a fogu)
Synonyms e antonyms
budhire,
caentare,
imbudhighinare
| ctr.
ifriscare,
ifridare
Sentences
su soli a merici calgentat e imbúdhidat che su sàmbini a binti annus ◊ pone sa sartàina a imbudhidare!
2.
antighedempus poniant s'ischidone a imbudhidare po che segare s'imbíligu!
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer
English
to heat
Spanish
calentar
Italian
riscaldare
German
wärmen.
iscajentàre , vrb: iscallentare,
iscazentare,
scallentai Definition
fàere caente meda; nau in cobertantza, arrennegare, artzare sa boghe foedhandho
Synonyms e antonyms
imbudhighinare,
iscaldire
/
incaloritzire
Sentences
ti at fatu male a ti pònnere ca fis iscallentau de su caminu
2.
nos fimus iscajentandhe in una ripitida de arte, de religione, de poesia
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer,
échauffer (fig.),
enflammer
English
to heat,
to get hot
Spanish
calentar,
acalorar
Italian
riscaldare,
accaldarsi
German
wärmen,
sich erhitzen.
scadrigiài , vrb: iscardigiai*,
scardigiai Definition
fàere caente, su si frigare is manos po si dhas caentare; imbudhidare a meda; nau in cobertantza, foedhare cun tzacu, ferenandho, arrennegare / donai una scadrigiada de… = dare una bella passada de… (corpos, presone e gai)
Synonyms e antonyms
caentare
/
abbrigai,
cardiare,
ingrujare
Sentences
bufa ca ti scadrígiat pagu pagu! ◊ unu tzichedhu de binu ti scadrígiat prus de su craboni ◊ sa genti intrat impriutzia, si scardígiat is manus in su fogu fintzas a dhi torrai carrítzia in trempas
2.
scardigendusí sempri de prus, si fiant ghetaus apari, iscarrafiaus e mussiaus
Translations
French
chauffer
English
to heat (up)
Spanish
calentar
Italian
scaldare
German
wärmen.