achicài , vrb: achicare,
acricai 1,
acricare Definitzione
aconciare o carrigare su fogu, pònnere linna a su fogu, fàere fogu; pònnere coment’e iscudendho
Sinònimos e contràrios
assissai,
atzipare,
intzicare,
ischichinare,
scarrabbussonai
Frases
chie achicat cun sida afumat sa minestra ◊ achica fogu cràdiu a su lapiolu fintzas chi àntziat su recotu ◊ sunt sempre achichendhe gherras in cue ◊ mancu in su fogu titones ischis pònnere, ne achicas ◊ pro los achicare agiunghesit àtera sida ◊ s'ollu po friri si porit torrai a imperai ma no tocat a dh'acricai fogu
2.
sa guàrdia est marranu de vídere una vetura chi l'achicat deretu una contravintzione ◊ archibbusada, aite no ti ndhe achicas àtera de linna supra?! ◊ m'imposto lestru e cun s'arma l'acrico sa segundha fusilada ◊ bella cussa trempa, po dhoi acricai una bussinada!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
attiser
Ingresu
to stir (up),
to give
Ispagnolu
atizar
Italianu
attizzare,
appioppare
Tedescu
schüren.
achicài 1 , vrb: achicare 1,
achichiae,
achichiai,
achichiare,
achichiari Definitzione
foedhare segandho su foedhu, naendhondhe una parte a tantas bortas coment’e chi unu no arrennèsciat a dhu nàrrere intreu totu a una sulada
Sinònimos e contràrios
bebbecare,
chechinare,
cocojare
Frases
s'assessore Chessa faedhanne in su telèfono àltziat sa boghe, si afutat, achicat, si faghet ruju ruju… (A.Cossu)◊ su fuedhu bogancedhu bèni, ca tui achicas!
2.
chi podit iscabidhai, sa bagadiedha, gei no abarrat achichiendu!…
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
bégayer
Ingresu
to stammer
Ispagnolu
tartamudear
Italianu
balbettare
Tedescu
stottern.