coíbi , nm, nf: coile,
coili,
cubile,
cuibi,
cuila,
cuile,
cuili,
cuvile Definizione
logu a ue faent fúrriu po crocare is animales, su chi si faent issos etotu coment'e tana o nidu (coile de lèpores, de pedrighes) o su chi faet sa gente (cuile de brebès e àteru) coment'e acorru, aprigu, cun aprigu po su pastore puru; in cobertantza, letu
Sinonimi e contrari
acubiladorju,
apàsciu,
coilarza
/
majone
Modi di dire
csn:
fàchere cubile a solu = pastorigare a sa sola; bogai su lèpuri de su cuili = bogare dae sa tana
Frasi
at paradu su cuile in sa tanca ◊ in istiu faghent cuile in sa sedha ◊ a corcare, pastore e bestiàmine ghirant a su cuile ◊ ses tentatzioni fatu po dispraxi, no lassas in paxi, mergiani atriviu: in coili miu dannu as causau! (F.Pischedda)
Cognomi e Proverbi
prb:
abrili su lèpuri a cuili
Terminologia scientifica
pst
Etimo
ltn.
cubile
Traduzioni
Francese
tanière,
bergerie
Inglese
lair,
fold
Spagnolo
guarida,
aprisco
Italiano
cóvo di animali,
ovile
Tedesco
Bau,
Schafstall.