acobiài, acobilàre , vrb: acoilae,
acoilare,
acoliai,
acoliare,
acubilare,
acugliai,
acuilai,
acuilare,
acuvilare,
aculiai,
aculiare,
cubilare Definizione
fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare
Sinonimi e contrari
acoiletare,
acojai,
acuae,
apatai,
apogiai,
assebiai,
impudhilare
| ctr.
bocare,
essire,
pesare
Frasi
iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai
2.
furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se coucher,
s'abriter
Inglese
to return to the fold to go back to sleep to shelter
Spagnolo
cubilar,
cobijar
Italiano
rientrare nell'ovile,
ritirarsi a dormire,
ripararsi
Tedesco
in den Stall zurückkehren,
schlafengehen,
sich unterstellen.
aggruncipíre , vrb Definizione
fàere totu a piegas, a tzirbisas
Sinonimi e contrari
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
frongire,
ingrincipire*,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Traduzioni
Francese
froisser
Inglese
to wrinckle (up),
to fold
Spagnolo
arrugar
Italiano
piegazzare
Tedesco
zerknittern.
apàsciu , nm Definizione
logu a ue faet fúrriu su bestiàmene / pàschere a s’a. = a passiu, aundi su bestiàmini bolit andai
Sinonimi e contrari
acubiladorju,
coibi,
minda
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bergerie
Inglese
fold
Spagnolo
redil,
aprisco
Italiano
ovile
Tedesco
Schafstall.
apigiàre , vrb: apijare,
apricare 1,
aprigare 1,
pigiare 1 Definizione
fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas
Sinonimi e contrari
acarrongiai,
afrascillonai,
apistillonai,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
pinnicai,
prighizonare,
prinzigunire
| ctr.
ispixare,
istirai
Frasi
sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
froisser,
chiffonner
Inglese
to wrinckle (up),
to fold
Spagnolo
fruncir,
arrugar
Italiano
aggrinzire,
piegazzare
Tedesco
runzeln,
zerknitten.
atripitzàre , vrb Definizione
fàere a tzirbisas, a pinnigas
Sinonimi e contrari
afrangillonai,
afrascillonai,
aggraminzonare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plier,
chiffonner
Inglese
to fold (up),
to wrinkle
Spagnolo
arrugar,
chafar
Italiano
piegare,
gualcire
Tedesco
falten,
zerknittern.
coíbi , nm, nf: coile,
coili,
cubile,
cuibi,
cuila,
cuile,
cuili,
cuvile Definizione
logu a ue faent fúrriu po crocare is animales, su chi si faent issos etotu coment'e tana o nidu (coile de lèpores, de pedrighes) o su chi faet sa gente (cuile de brebès e àteru) coment'e acorru, aprigu, cun aprigu po su pastore puru; in cobertantza, letu
Sinonimi e contrari
acubiladorju,
apàsciu,
coilarza
/
majone
Modi di dire
csn:
fàchere cubile a solu = pastorigare a sa sola; bogai su lèpuri de su cuili = bogare dae sa tana
Frasi
at paradu su cuile in sa tanca ◊ in istiu faghent cuile in sa sedha ◊ a corcare, pastore e bestiàmine ghirant a su cuile ◊ ses tentatzioni fatu po dispraxi, no lassas in paxi, mergiani atriviu: in coili miu dannu as causau! (F.Pischedda)
Cognomi e Proverbi
prb:
abrili su lèpuri a cuili
Terminologia scientifica
pst
Etimo
ltn.
cubile
Traduzioni
Francese
tanière,
bergerie
Inglese
lair,
fold
Spagnolo
guarida,
aprisco
Italiano
cóvo di animali,
ovile
Tedesco
Bau,
Schafstall.
dòrchere , vrb: tòrchere* Definizione
fàere trotu, incrubare a una parte; cumbínchere o fàere cambiare idea a unu
Sinonimi e contrari
ancrucare,
atrotiai,
intonchinare
| ctr.
indritare
Frasi
mi dolet su pódhighe comente mi l'apo dórchidu
2.
a isse pagu lu dorches, mancari l'impromitas totu s'oro de su mundhu!
Traduzioni
Francese
courber,
plier
Inglese
to fold,
to twist
Spagnolo
doblar,
retorcer
Italiano
piegare,
stòrcere
Tedesco
biegen.
pasciàle, pasciàli , nm: passale,
passiabi,
passiai,
passiale,
passiali,
passibale,
pesciale,
pessiale,
passivale Definizione
mandra manna, pruschetotu acorru po crocare su bestiàmene su note a manera de pòdere istare largu: in ccn. logu dhu narant po unu tretu in paris pruschetotu in cúcuru de monte, e fintzes po unu paris mannu / su pesciale de sa luna = sa corte (tretu tundhu a inghíriu prus craru) chi a bortas paret chi portat
Sinonimi e contrari
apassiadorzu,
corcadorja,
passili
/
ttrs. pasciari,
cdh. mandrioni
/
cuile
Frasi
dai su pasciale de sas crabas de Monte Isperrumadu partesi soldadu (S.Casu)◊ atentu po calincunu ladroni, ti crocas in s'atza de su passiai ◊ is passialis serbint po incortiri is crabas candu funt afillendisí ◊ passibales chentza àghidu e ne istupu ◊ custus benint a si pasiai in su passiali aundi is pastoris tenint su bestiàmini
2.
carenas chi si abbarrant in prúdicu de passiales de rudiu, che làcrimas assutas chi raju de amore mai ant partoriu (L.Loi)
Terminologia scientifica
pst
Traduzioni
Francese
parc
Inglese
fold
Spagnolo
majada
Italiano
stàbbio
Tedesco
Pferch.
pícia 1 , nf: pígia,
pija,
pixa,
prica,
priga Definizione
genia de síngia, fata a sola o apostadamente, chi abbarrat in sa cosa agguantada a meda ammuntonada o addopiada a forte, cun pesu (mescamente orrobba, paperi, cosa a pígiu, o fintzes in sa pedhe de sa carena)
Sinonimi e contrari
cascadura,
crispa,
frúngia,
frungidura,
pighizone
/
pinnica
Frasi
zughiat sas ancutzas che pija de pantalones ◊ bestimenta bene pranciada no giughet pijas ◊ sas pricas de cara contant su chi as patiu ◊ si fit sèmpere acontzendhe sa bunnedha, ponzèndhesi apostu sas pixas ◊ sa pedhe tua est totu a pícias
2.
sa munnedha pressada est totu a prigas
Cognomi e Proverbi
smb:
Piggia, Pigia
Etimo
ltn.
plica
Traduzioni
Francese
pli
Inglese
fold
Spagnolo
pliegue
Italiano
pièga
Tedesco
Falte.
pigiàre 1 , vrb: apigiare*,
pijare 1,
pixare 1,
pricare,
prigare Definizione
fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas; pinnigare s'orrobba chistindhodha posta bene; incrubare a una bandha, nau fintzes in su sensu de fàere adduire a unu a su chi bolet s'àteru
Sinonimi e contrari
afrangillonai,
aggraminzonare,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
prighizonare
/
pinnicai
/
dòrchere,
indugi
| ctr.
istirai
Frasi
pígiami sas mànigas e sérvimi! ◊ leat sa caldada de su fizu, la pixat e bi la dat ◊ carchi borta si pixaiat in duos pro su dolore chi si li frimmaiat in sa buca de s'istògomo
2.
fatendhe sa cosa fit a bratzos pixados e a pannellu
3.
che s'ómine bos iscolorides, gai che issu sa conca pijades, e a pianu a pianu allizades, bos isfozades e iscolorides (P.Sulis)
Traduzioni
Francese
plier
Inglese
to fold
Spagnolo
doblar
Italiano
piegare
Tedesco
falten,
zusammenlegen,
biegen,
beugen.
pinníca, pínnica , nf: pinnicra,
pinniga,
pínniga,
prinniga Definizione
genia de addopiadura chi si faet de calecuna cosa a pígiu (es. orrobba, paperi) o chi faet a tròchere, e sa síngia puru chi abbarrat (fintzes in sa pedhe: es. in sa manu, bene ladinas in sa pranta); crispa, piega fata apostadamente, pigione o gaja pitica e a cracu chi si faet de longu a una gunnedha o àteru bestimentu; in cobertantza, manera de fàere pagu límpia, unu pagu a ingannu, faendho a crèdere una cosa po un'àtera, a trassa / portai pinnicas che su centubilloni = zúghere filedhos, èssere totu trassas
Sinonimi e contrari
igrispa,
incorta,
incrispa,
intavella,
ispunza,
pígia 1,
pizigone,
tabella,
tzimpíniga
/
astrúscia,
filedhos,
malíscia,
transa
Frasi
zughet sa cara totu pínnigas ◊ cussu no bolit pinnicas in sa brenti, e papat!
2.
cussu portat pinnicas prus de su tiau ◊ cussu portat pinnigas prus de su centubigionis! ◊ ti nd'isciollu is pinnicas, si pigu su bastoni!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pli,
ride,
astuce,
subterfuge (fig.)
Inglese
fold,
trick
Spagnolo
pliegue,
ardid
Italiano
pièga,
astùzia,
sotterfùgio
Tedesco
Falte,
List,
Ränke.
pinnicài , vrb: pinnicare,
pinnigai,
pinnigare,
prinnigai Definizione
foedhandho de orrobba o àteru deasi a pígiu largu meda o cosa longa, pònnere o fàere a dópiu (o de prus puru) po dha chistire bene (o trantzire po àteru); foedhandho de gente (o fintzes de bestiàmene), bènnere apare, arregòllere, atobiare totu a unu matessi logu po si agatare impare; foedhandho de cosa, arregòllere impresse a unu muntone o totu impare po dha chistire, po ndhe dha pigare (o fintzes furare)
Sinonimi e contrari
ancujare,
collire,
dòrchere,
furai,
imboligare,
leai
/
pigiare 1
/
ammuntonare,
aunire,
remonire
| ctr.
istirai
Modi di dire
csn:
pinnicau che susuja = fatu a unu gantzu; pinnicai a dua pilla, a tres, a cuatru pilla = a pizos; pinnicaisí a crutzu = ritiràresi, istaresindhe in domo asseliadu; pinnigai bàchilis e bachilitus = pinnigare sos cosinzos, pinnigare totu (e andharesindhe)
Frasi
innòi tocat a si pinnicai a fundu de còscia po no s'isciundi ◊ custu ferru cheret pinnigadu in duos ◊ mi pínnigo che una colora ◊ at pinnicau sas funes in corros a sos boes ◊ is undas currendusí apari si pinnicànt a cuadhus mannus ◊ sos letolos netos cherent pinnigados e remonidos
2.
cun d-unu bandu iat pinnigau totu is sardistas ◊ si funt pinnigaus a tres a tres ◊ in sa pratza si dhui pinnigat genti po arrexonai de dónnia cosa ◊ su bentu pinnicat sa folla ◊ est tempus chi is sannoricus pinnighint a tundu! ◊ pínniga totu dae sa mesa! ◊ sa zente fit pronta a si pinnicare ◊ iant pinnigau perda po dha tirai a issu ◊ s'arrennegu si dhi fut pinnigau in su coru
3.
mi che ant pinnigadu totu su chi tenia ◊ su diàulu ti nche pínnichet! ◊ ue colat cussu, àpida sa cosa e pinnigada, faghet!
4.
at a èssiri a bí a chini bincit: crei ca cuncunu de cussus si pinnicat a crutzu!
Traduzioni
Francese
plier,
réunir
Inglese
to fold,
to gather
Spagnolo
doblar,
reunir,
juntar
Italiano
ripiegare,
radunare
Tedesco
falten,
versammeln,
zusammentragen.