Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acobiài, acobilàre , vrb: acoilae, acoilare, acoliai, acoliare, acubilare, acugliai, acuilai, acuilare, acuvilare, aculiai, aculiare, cubilare Definition fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare Synonyms e antonyms acoiletare, acojai, acuae, apatai, apogiai, assebiai, impudhilare | ctr. bocare, essire, pesare Sentences iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai 2. furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura Etymon srd. Translations French se coucher, s'abriter English to return to the fold to go back to sleep to shelter Spanish cubilar, cobijar Italian rientrare nell'ovile, ritirarsi a dormire, ripararsi German in den Stall zurückkehren, schlafengehen, sich unterstellen.

aggruncipíre , vrb Definition fàere totu a piegas, a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, frongire, ingrincipire*, iscrafangiai | ctr. istirai Translations French froisser English to wrinckle (up), to fold Spanish arrugar Italian piegazzare German zerknittern.

apàsciu , nm Definition logu a ue faet fúrriu su bestiàmene / pàschere a s’a. = a passiu, aundi su bestiàmini bolit andai Synonyms e antonyms acubiladorju, coibi, minda Etymon srd. Translations French bergerie English fold Spanish redil, aprisco Italian ovile German Schafstall.

apigiàre , vrb: apijare, apricare 1, aprigare 1, pigiare 1 Definition fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, apistillonai, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, pinnicai, prighizonare, prinzigunire | ctr. ispixare, istirai Sentences sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to wrinckle (up), to fold Spanish fruncir, arrugar Italian aggrinzire, piegazzare German runzeln, zerknitten.

atripitzàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to fold (up), to wrinkle Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

coíbi , nm, nf: coile, coili, cubile, cuibi, cuila, cuile, cuili, cuvile Definition logu a ue faent fúrriu po crocare is animales, su chi si faent issos etotu coment'e tana o nidu (coile de lèpores, de pedrighes) o su chi faet sa gente (cuile de brebès e àteru) coment'e acorru, aprigu, cun aprigu po su pastore puru; in cobertantza, letu Synonyms e antonyms acubiladorju, apàsciu, coilarza / majone Idioms csn: fàchere cubile a solu = pastorigare a sa sola; bogai su lèpuri de su cuili = bogare dae sa tana Sentences at paradu su cuile in sa tanca ◊ in istiu faghent cuile in sa sedha ◊ a corcare, pastore e bestiàmine ghirant a su cuile ◊ ses tentatzioni fatu po dispraxi, no lassas in paxi, mergiani atriviu: in coili miu dannu as causau! (F.Pischedda) Surnames and Proverbs prb: abrili su lèpuri a cuili Scientific Terminology pst Etymon ltn. cubile Translations French tanière, bergerie English lair, fold Spanish guarida, aprisco Italian cóvo di animali, ovile German Bau, Schafstall.

dòrchere , vrb: tòrchere* Definition fàere trotu, incrubare a una parte; cumbínchere o fàere cambiare idea a unu Synonyms e antonyms ancrucare, atrotiai, intonchinare | ctr. indritare Sentences mi dolet su pódhighe comente mi l'apo dórchidu 2. a isse pagu lu dorches, mancari l'impromitas totu s'oro de su mundhu! Translations French courber, plier English to fold, to twist Spanish doblar, retorcer Italian piegare, stòrcere German biegen.

pasciàle, pasciàli , nm: passale, passiabi, passiai, passiale, passiali, passibale, pesciale, pessiale, passivale Definition mandra manna, pruschetotu acorru po crocare su bestiàmene su note a manera de pòdere istare largu: in ccn. logu dhu narant po unu tretu in paris pruschetotu in cúcuru de monte, e fintzes po unu paris mannu / su pesciale de sa luna = sa corte (tretu tundhu a inghíriu prus craru) chi a bortas paret chi portat Synonyms e antonyms apassiadorzu, corcadorja, passili / ttrs. pasciari, cdh. mandrioni / cuile Sentences dai su pasciale de sas crabas de Monte Isperrumadu partesi soldadu (S.Casu)◊ atentu po calincunu ladroni, ti crocas in s'atza de su passiai ◊ is passialis serbint po incortiri is crabas candu funt afillendisí ◊ passibales chentza àghidu e ne istupu ◊ custus benint a si pasiai in su passiali aundi is pastoris tenint su bestiàmini 2. carenas chi si abbarrant in prúdicu de passiales de rudiu, che làcrimas assutas chi raju de amore mai ant partoriu (L.Loi) Scientific Terminology pst Translations French parc English fold Spanish majada Italian stàbbio German Pferch.

pícia 1 , nf: pígia, pija, pixa, prica, priga Definition genia de síngia, fata a sola o apostadamente, chi abbarrat in sa cosa agguantada a meda ammuntonada o addopiada a forte, cun pesu (mescamente orrobba, paperi, cosa a pígiu, o fintzes in sa pedhe de sa carena) Synonyms e antonyms cascadura, crispa, frúngia, frungidura, pighizone / pinnica Sentences zughiat sas ancutzas che pija de pantalones ◊ bestimenta bene pranciada no giughet pijas ◊ sas pricas de cara contant su chi as patiu ◊ si fit sèmpere acontzendhe sa bunnedha, ponzèndhesi apostu sas pixas ◊ sa pedhe tua est totu a pícias 2. sa munnedha pressada est totu a prigas Surnames and Proverbs smb: Piggia, Pigia Etymon ltn. plica Translations French pli English fold Spanish pliegue Italian pièga German Falte.

pigiàre 1 , vrb: apigiare*, pijare 1, pixare 1, pricare, prigare Definition fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas; pinnigare s'orrobba chistindhodha posta bene; incrubare a una bandha, nau fintzes in su sensu de fàere adduire a unu a su chi bolet s'àteru Synonyms e antonyms afrangillonai, aggraminzonare, atavellai, atribuntzire, frongire, prighizonare / pinnicai / dòrchere, indugi | ctr. istirai Sentences pígiami sas mànigas e sérvimi! ◊ leat sa caldada de su fizu, la pixat e bi la dat ◊ carchi borta si pixaiat in duos pro su dolore chi si li frimmaiat in sa buca de s'istògomo 2. fatendhe sa cosa fit a bratzos pixados e a pannellu 3. che s'ómine bos iscolorides, gai che issu sa conca pijades, e a pianu a pianu allizades, bos isfozades e iscolorides (P.Sulis) Translations French plier English to fold Spanish doblar Italian piegare German falten, zusammenlegen, biegen, beugen.

pinníca, pínnica , nf: pinnicra, pinniga, pínniga, prinniga Definition genia de addopiadura chi si faet de calecuna cosa a pígiu (es. orrobba, paperi) o chi faet a tròchere, e sa síngia puru chi abbarrat (fintzes in sa pedhe: es. in sa manu, bene ladinas in sa pranta); crispa, piega fata apostadamente, pigione o gaja pitica e a cracu chi si faet de longu a una gunnedha o àteru bestimentu; in cobertantza, manera de fàere pagu límpia, unu pagu a ingannu, faendho a crèdere una cosa po un'àtera, a trassa / portai pinnicas che su centubilloni = zúghere filedhos, èssere totu trassas Synonyms e antonyms igrispa, incorta, incrispa, intavella, ispunza, pígia 1, pizigone, tabella, tzimpíniga / astrúscia, filedhos, malíscia, transa Sentences zughet sa cara totu pínnigas ◊ cussu no bolit pinnicas in sa brenti, e papat! 2. cussu portat pinnicas prus de su tiau ◊ cussu portat pinnigas prus de su centubigionis! ◊ ti nd'isciollu is pinnicas, si pigu su bastoni! Etymon srd. Translations French pli, ride, astuce, subterfuge (fig.) English fold, trick Spanish pliegue, ardid Italian pièga, astùzia, sotterfùgio German Falte, List, Ränke.

pinnicài , vrb: pinnicare, pinnigai, pinnigare, prinnigai Definition foedhandho de orrobba o àteru deasi a pígiu largu meda o cosa longa, pònnere o fàere a dópiu (o de prus puru) po dha chistire bene (o trantzire po àteru); foedhandho de gente (o fintzes de bestiàmene), bènnere apare, arregòllere, atobiare totu a unu matessi logu po si agatare impare; foedhandho de cosa, arregòllere impresse a unu muntone o totu impare po dha chistire, po ndhe dha pigare (o fintzes furare) Synonyms e antonyms ancujare, collire, dòrchere, furai, imboligare, leai / pigiare 1 / ammuntonare, aunire, remonire | ctr. istirai Idioms csn: pinnicau che susuja = fatu a unu gantzu; pinnicai a dua pilla, a tres, a cuatru pilla = a pizos; pinnicaisí a crutzu = ritiràresi, istaresindhe in domo asseliadu; pinnigai bàchilis e bachilitus = pinnigare sos cosinzos, pinnigare totu (e andharesindhe) Sentences innòi tocat a si pinnicai a fundu de còscia po no s'isciundi ◊ custu ferru cheret pinnigadu in duos ◊ mi pínnigo che una colora ◊ at pinnicau sas funes in corros a sos boes ◊ is undas currendusí apari si pinnicànt a cuadhus mannus ◊ sos letolos netos cherent pinnigados e remonidos 2. cun d-unu bandu iat pinnigau totu is sardistas ◊ si funt pinnigaus a tres a tres ◊ in sa pratza si dhui pinnigat genti po arrexonai de dónnia cosa ◊ su bentu pinnicat sa folla ◊ est tempus chi is sannoricus pinnighint a tundu! ◊ pínniga totu dae sa mesa! ◊ sa zente fit pronta a si pinnicare ◊ iant pinnigau perda po dha tirai a issu ◊ s'arrennegu si dhi fut pinnigau in su coru 3. mi che ant pinnigadu totu su chi tenia ◊ su diàulu ti nche pínnichet! ◊ ue colat cussu, àpida sa cosa e pinnigada, faghet! 4. at a èssiri a bí a chini bincit: crei ca cuncunu de cussus si pinnicat a crutzu! Translations French plier, réunir English to fold, to gather Spanish doblar, reunir, juntar Italian ripiegare, radunare German falten, versammeln, zusammentragen.