abbamàre , vrb Definizione fàere a bama, a tàgiu, betare totu a unu (nau pruschetotu de bestiàmene) Sinonimi e contrari acedhae, achedhonare, aggamai, aggrustare, amedhare, ammeschiare, atazare, ingamai | ctr. iscrobai, stallai Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese réunir, agréger Inglese to aggregate, to put in a herd Spagnolo unir, juntar Italiano aggregare, formare un branco Tedesco angliedern, eine Herde bilden.

acedhàe, acedhài , vrb: achedhare Definizione fàere a chedha, sa chedha, betare a unu, pònnere totu impare Sinonimi e contrari abbamare, achedhonare, aggamai, aggrustare, amedhare, arretolare, atropare, atrumare, ingamai | ctr. irgrustiare, istagiai Frasi sos sirbonedhos imparabant a si achedhare si bi aiat perículu ◊ acedha totu is brebeis angiadas! ◊ mundhat su furru cun iscobiles de narbutza achedhados e astrintos cun filuverru in pitu a su furcone 2. is cumpàngius si acedhant e torrant a girai de una ruga a s'àtera 3. fiat meda sa genti acedhada acanta de s’ostaria, castiendi ◊ pillonis acedhaus… annada mala! Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese réunir Inglese to aggregate Spagnolo unir, juntar Italiano aggregare, abbrancare Tedesco eine Herde bilden.

acumonài , vrb: acumonare Definizione arregòllere o pònnere totu impare, totu a unu (bestiàmene, àteru), a cumone; giare su bestiàmene a contivigiare a mesu pérdia e a mesu badàngiu, a mesapare; su si pònnere impare Sinonimi e contrari aggregare, assotziai Frasi parte de sas abbas de cussu riu est intubbada: su restu est acumonada pro abbare campos e frutales ◊ si boleis guadangiai de prus, acumonaisí in sotziedadi! Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese réunir Inglese to aggregate Spagnolo juntar, poner en común Italiano aggregare, méttere in comune Tedesco zusammentreiben, Vieh in Halbpacht haben

afiotàe, afiotàre , vrb Definizione fàere a fiotu, a chedha, pònnere impare duas o prus personas o animales Sinonimi e contrari apubulare, atropare, atropedhare, atrumai | ctr. ispàlghere, ispartzinai Frasi fint sete famíllias chi si sunt afiotadas in su matessi zassu e fatu ant una bidha Etimo srd. Traduzioni Francese grouper, réunir Inglese to group, to gather Spagnolo agrupar Italiano raggruppare, riunire Tedesco gruppieren, versammeln.

assortài, assortàre , vrb Definizione fàere una sorte, un'issorta, una chedha, pònnere impare Sinonimi e contrari acolondrare, acorrae 1, acorralai, assodhiri, assortí, assortillai Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese réunir Inglese to gather Spagnolo juntar Italiano riunire Tedesco sammeln.

assortí , vrb: assortie, assortire, assortiri, assultire, sortire Definizione fàere un'assorte, pònnere impare; nau de gente, aunire, atobiare, bènnere, o fàere atobiare a su matessi logu; nau de calecunu male, bènnere, lòmpere, ingòllere / zente assultida e de malas intrànnias = regortorzos e malos, aproviaus; èssere male assultidu = unu chi benit de fora, aproviau, pagu aggradéssiu Sinonimi e contrari assodhiri, assortai, assortillai / abbogiare, acodie, acorrae 1, addopare, aproghilare, assèndhere, ghirare / bènnere, capitare Frasi bi tenzo duas berbeghes assortidas e no si cumprendhet de chie sunt ◊ ndi at assortiu su tallu ◊ cussos avassos cherent assurtidos a un'isterzu ◊ apo assultidu sas bacas a inoghe ◊ totus cussus sentza de trabballu chi assortant a pratza de crésia! 2. no as a assortie candho ti at a pigae fàmene? ◊ chi is cuntzilleris no fetzant de mancu de assortiri ◊ no tzerrist, ca assortit genti! ◊ a innòi assortit sa genti po chistionai ◊ assultimus a s'oru de su prochile ◊ assortei unu momentedhu ca intendeis! 3. stau ca ndi dh'assortit sa tubbercolosi! ◊ cussa mexina dhi serbit candu dh'assortit su daori de brenti ◊ a su póveru l'assurtit una ruta fintzas in su paris ◊ gei no at a assortí sa calentura a tui puru?!…◊ pessanne a cantu li fit assortitu li fit assénnitu s'ingadhintzu 4. cussu est un'assurtidu, solu fizu de tita! Traduzioni Francese rassembler, réunir Inglese to assemble Spagnolo reunir, juntar Italiano adunare Tedesco zusammenrufen.

assotziài, assotziàre , vrb Definizione fàere un’assótziu, su si pònnere impare po fàere calecuna cosa a cumone Sinonimi e contrari acumonai Traduzioni Francese réunir Inglese to associate Spagnolo asociar Italiano associare Tedesco vereinigen.

camedhàre , vrb Definizione acapiare, giúnghere apare, pònnere impare; atzapulare, cosire su camedhu o atzàpulu a unu trastu Sinonimi e contrari collegai | ctr. iscrobai Frasi los ant camedhados totos duos apare 2. sos caltzones los gighiat camedhados e tapulados finas a no bi àere trama de su sestadu Etimo srd. Traduzioni Francese relier, réunir, assembler Inglese to join Spagnolo unir, enlazar, conectar, conexionar Italiano collegare insième Tedesco verbinden.

colloíre , vrb Definizione unire, atobiare a su matessi logu / èssere, o esser colloitu, musca e malandra = comenti est sa musca cun sa liaga, sempri apitzus, sempri impari Sinonimi e contrari assortí, pinnicai Frasi ómines de campu e de vidha, colloitos in sa sede de su comitatu agràriu, detzidint de nche secare sa chestione ◊ tzente manna, pitzinnos e figliutina meta nch'essint e si colloint in sa pratza 2. bidetilos, colloitos musca e malandra! Traduzioni Francese réunir Inglese to gather Spagnolo reunir Italiano radunare Tedesco versammeln.

pinnicài , vrb: pinnicare, pinnigai, pinnigare, prinnigai Definizione foedhandho de orrobba o àteru deasi a pígiu largu meda o cosa longa, pònnere o fàere a dópiu (o de prus puru) po dha chistire bene (o trantzire po àteru); foedhandho de gente (o fintzes de bestiàmene), bènnere apare, arregòllere, atobiare totu a unu matessi logu po si agatare impare; foedhandho de cosa, arregòllere impresse a unu muntone o totu impare po dha chistire, po ndhe dha pigare (o fintzes furare) Sinonimi e contrari ancujare, collire, dòrchere, furai, imboligare, leai / pigiare 1 / ammuntonare, aunire, remonire | ctr. istirai Modi di dire csn: pinnicau che susuja = fatu a unu gantzu; pinnicai a dua pilla, a tres, a cuatru pilla = a pizos; pinnicaisí a crutzu = ritiràresi, istaresindhe in domo asseliadu; pinnigai bàchilis e bachilitus = pinnigare sos cosinzos, pinnigare totu (e andharesindhe) Frasi innòi tocat a si pinnicai a fundu de còscia po no s'isciundi ◊ custu ferru cheret pinnigadu in duos ◊ mi pínnigo che una colora ◊ at pinnicau sas funes in corros a sos boes ◊ is undas currendusí apari si pinnicànt a cuadhus mannus ◊ sos letolos netos cherent pinnigados e remonidos 2. cun d-unu bandu iat pinnigau totu is sardistas ◊ si funt pinnigaus a tres a tres ◊ in sa pratza si dhui pinnigat genti po arrexonai de dónnia cosa ◊ su bentu pinnicat sa folla ◊ est tempus chi is sannoricus pinnighint a tundu! ◊ pínniga totu dae sa mesa! ◊ sa zente fit pronta a si pinnicare ◊ iant pinnigau perda po dha tirai a issu ◊ s'arrennegu si dhi fut pinnigau in su coru 3. mi che ant pinnigadu totu su chi tenia ◊ su diàulu ti nche pínnichet! ◊ ue colat cussu, àpida sa cosa e pinnigada, faghet! 4. at a èssiri a bí a chini bincit: crei ca cuncunu de cussus si pinnicat a crutzu! Traduzioni Francese plier, réunir Inglese to fold, to gather Spagnolo doblar, reunir, juntar Italiano ripiegare, radunare Tedesco falten, versammeln, zusammentragen.

«« Cerca di nuovo