Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
cóltzu , agt, nm: colzu,
cortzu,
corzu 1,
cotzu 3 Definizione
foedhu chi narant po ammischinare o lastimandho a unu; foedhandho de unu mortu, s'ispaciau, sa bon'ànima; fintzes chi est totu malandhau / cortzaredhu! = siscuru!, scerau!, mischinu!
Sinonimi e contrari
beadu,
mischinu,
moltu,
siscuru
/
malacónciu
/
cdh. cólciu
| ctr.
diciosu
Frasi
coltzu si andhas foressidu solu in su buscu niedhu! (P.Casu)◊ corzu a isse si no si ndhe adderetat! ◊ corzu chie si fidat de amigos! (P.Pisurzi)◊ custu mi ammentant sa colza pitzinnia! ◊ a dolu de sas coltzas netas mias, chi mi ant a pesu in domo!
2.
su colzu de tziu Istèvene, candho si agataiat, za fit ómine! ◊ s'interramortos at ammaniadu una tuda pro un'àteru corzu ◊ su colzu de babbu meu naraiat sèmpere a no fàghere male a neune
3.
sa mobbília no podiat èssere prus cortza: cadrea mala, mesedha totu arroinada
Etimo
crsn.
córciu
Traduzioni
Francese
pauvre,
Dieu ait son âme,
feu (f. feue)
Inglese
poor (thing),
latelamented
Spagnolo
el pobre
Italiano
poverino,
buonànima
Tedesco
arm,
Selige.
Déu , nm: Deus Definizione
s'èssere subrannaturale perfetu, eternu e totuboderosu, su Bonu o Bene infiniu
Modi di dire
csn:
sa paràula de Deus = sas Iscrituras Sagradas pro totu su chi benit atribbuidu a Deus; pònneresi cun Deus = dàresi a Deus; fàghere che a sa manu de Deus (nadu de una cosa)= fai bèni meda, sanai, curai (in cobertantza: fai mali meda a sa saludi); atzapare a Deus dormiu = fàghere male, fura, dannu e gai chentza irbortu perunu; a dae Deus chi… = e de gràssias chi…, gràssias a Deus chi…; no ti lu fetat Deu!… = arguai chi fetas cussa!, no ti costet de fàghere gai!; pessone chena Deu = chi no creit in Deus; zenia de zuramentu: comente est beru Deu! = est própiu berus; èssere a sa bona de Deus = a su fadu de Deus, a sa bona, pagu abbistos; bídere cara de Deu = istare bene; contos de Deus = contos de argumentu religiosu
Frasi
nci at unu solu Deus ◊ cale vista no restat ammajada e rendhet lodes a Deus divinu pro totu sas delíscias chi nos dat?! (P.Serra)◊ candho benis tue est coment'e chi bia a Deus! ◊ dèu a Deus nci creu ca non si ndi podit fai de mancu ◊ solu in Deu agatamus veru bonu, solu in Isse agatamus pasu e gosu (P.Casu)
2.
Deus nos giompat a s'àteru annu! ◊ siat totu po s'amore de Deus! ◊ Deus bos lu pachet! ◊ bai cun Deus! ◊ Deus bos bardet! ◊ Deus cherfat! ◊ Deus lu fetat chi andhet totu in bonu! ◊ mai Deus lu fetat chi nos benzat cussu male! ◊ no cherfat Deus chi capitet cussu! ◊ si ndhe aciapo, comente est veru Deu fato a unu e a s'àtera sa corda e si no ndhe lis vogo s'istentina no mi ant a nàrrere Antoni Farina! (Farina)
3.
cussa est zente chi no at bidu mai cara ’e Deu, sempre in su bisonzu ◊ che a sa manu de Deus mi fait notesta a nci essiri a foras cun custu frius!…
Cognomi e Proverbi
smb:
(Dedeu)
/
prb:
Deus no at fatu àutu a nisciunus ◊ a bochire tocat a Deus ◊ Deus tancat unu balcone e abberit una gianna
Etimo
ltn.e
Deus
Traduzioni
Francese
Dieu
Inglese
God
Spagnolo
Dios
Italiano
Dio
Tedesco
Gott.