achicài , vrb: achicare,
acricai 1,
acricare Definizione
aconciare o carrigare su fogu, pònnere linna a su fogu, fàere fogu; pònnere coment’e iscudendho
Sinonimi e contrari
assissai,
atzipare,
intzicare,
ischichinare,
scarrabbussonai
Frasi
chie achicat cun sida afumat sa minestra ◊ achica fogu cràdiu a su lapiolu fintzas chi àntziat su recotu ◊ sunt sempre achichendhe gherras in cue ◊ mancu in su fogu titones ischis pònnere, ne achicas ◊ pro los achicare agiunghesit àtera sida ◊ s'ollu po friri si porit torrai a imperai ma no tocat a dh'acricai fogu
2.
sa guàrdia est marranu de vídere una vetura chi l'achicat deretu una contravintzione ◊ archibbusada, aite no ti ndhe achicas àtera de linna supra?! ◊ m'imposto lestru e cun s'arma l'acrico sa segundha fusilada ◊ bella cussa trempa, po dhoi acricai una bussinada!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attiser
Inglese
to stir (up),
to give
Spagnolo
atizar
Italiano
attizzare,
appioppare
Tedesco
schüren.
assissài , vrb: assitzai,
atzitzai,
atzitzare Definizione
acostire is tzitzones a su fogu, achicare, aconciare su fogu a manera chi tèngiat de prus; fintzes acoragire, nàrrere cosa a ccn. po chi si pòngiat a fàere
Sinonimi e contrari
achicai,
atzipare,
ischichinare,
scarrabbussonai
/
incidai,
insulliri,
insissiligai
Frasi
assitza, assitza acanta a su forredhu! ◊ at assitzau su fogu ca est pitzulau a tussi ◊ at assitzau bèni is mutzionis de su fogu e aciuntu linna
2.
caru Antoni Gramsci, as donau vida e libbertadi po ai assitzau s'ómini a sa lota! (G.Zedda)◊ mi aporrint unu tancu de petza e totus mi assitzant a papai ◊ sa molinàrgia cun su strúmbulu assitzat su molenti
Etimo
ltn.
*attitiare
Traduzioni
Francese
attiser
Inglese
to poke
Spagnolo
atizar,
hurgonear
Italiano
attizzare,
rinfocolare
Tedesco
schüren.